Oboseala în a face bine

Știrile din mass-media relatează continuu despre refugiați, foamete, catastrofe naturale, atentate, boli, etc. La fiecare nenorocire, unii oameni sunt afectați în mod direct. Cu timpul, torentul acestor informații ne face însă insensibili la necazul lor. Distanța până la ei este adesea prea mare. Nu avem nicio posibilitate să-i ajutăm direct. Astfel se instalează o anumită „oboseală în a avea milă și a face bine“. 

De multe ori căutăm și avem dorința să ajungem în colțurile cele mai îndepărtate ale lumii pentru a ajuta sau a face bine cuiva. Însă nu trebuie să căutăm departe, în lumea largă, necazurile și problemele societății omenești. Și în jurul nostru există oameni care au nevoie de ajutor. Poate te întrebi: Cum putem să-i ajutăm? Nu este ajutorul nostru ca o picătură pe o piatră fierbinte? Apostolul ne dă răspunsul potrivit: „Așadar, cât avem prilej, să facem bine la toți, şi mai ales fraţilor în credinţă“ (Galateni 6:10). 

Acest bine începe cu rugăciune. Să mijlocim pentru acești oameni. Și să-L rugăm pe Domnul să ne arate cum putem să-i ajutăm noi în mod direct. Să nu uităm că fiecare dintre noi poate ajunge în necaz și că atunci vom fi bucuroși dacă cineva ne va sprijini. De aceea, să învingem „oboseala“ și să fim harnici în lucrul încredințat nouă, să nu închidem ochii la necazul altora și să facem bine cu posibilitățile pe care le avem.

Comentarii

Recomand și următoarele articole:

Ravi Zacharias - O lecţie tristă a istoriei

Paul Washer - A fi ocupat

5. Izolati in Romania - Catune din judetul Mehedinti