22 septembrie 2018

Luigi Pirandello - Viata nu se explica, ea se traieste

22 Septembrie 2018

Luigi Pirandello - 28 iunie 1867 - 10 decembrie 1936 (wikipedia)

Din întâmplare am dat peste descrierea unui blog zilele trecute. Acea descriere era un dialog între doi prieteni. Un dialog ce sună cam așa:

"- Într-o zi și noi vom muri, spuse unul dintre cei doi, în timp ce se uitau la o poză cu un corp neînsuflețit al unui bărbat.
- E adevărat, răspunse celălalt, dar până atunci, în toate celelalte zile trăim."

Am ales și acest citat al lui Luigi Pirandello pentru că se potrivește, oarecum, cu zilele de azi. Noi avem certitudinea că trebuie să ne explicăm anumite lucruri ce ni se întâmplă. Credem că dacă vom afla DE CE, vom trăi mai liniștiți pe urmă. Avem tendința să întrebăm mereu "de ce e viața grea, de ce e scurtă, de ce nu avem sau de ce avem..." Unul dintre răspunsurile la aceste întrebări îl poți găsi fie în imagine, fie în dialogul de mai sus.

Luigi Pirandello a fost un dramaturg, romancier, poet și eseist italian, laureat al premiului Nobel pentru literatură (pentru îndrăzneață și ingenioasa renaștere a artei dramatice și scenice). Viața lui nu a fost una ușoară. După ce a fost în pragul sinuciderii din cauza unui șir de "nenorociri" care s-a abătut asupra lui, ca de exemplu o pareză a lăsat grave sechele psihice asupra soției sale, care mai târziu a fost internată într-un ospiciu, iar problemele financiare își pun puternic amprenta, totul pornind de la un accident în mînă de sulf a tatălui său în 1903.

Însă într-o zi și-a dat seama că "viața nu se explică, ea se trăiește...", a încetat să își mai pună întrebări legate de veșnică problemă "existențială", nu a mai căutat răspunsuri, a ales să își trăiască viața așa cum îi e dată. În anul 1934 primește premiul Nobel, cum spuneam mai sus, pentru literatură. Murind doi ani mai târziu, în 1936, dar liniștit că a aflat acum, spre sfârșit, ca un lucru foarte important în viață e CUM te pregătești pentru ziua în care vei muri, nu poți trăi cu gândul doar la ziua în care vei muri, trebuie să te gândești și la celelalte zile care au rămas până atunci.

Nu are sens să te gândești și să îți faci calcule vreme de 40,70,80 de ani, să îți "umpli capul cu tot felul de formule" și să uiți să te pregătești pentru ce va urma, să uiți să trăiești viața pe care ai primit-o de la Dumnezeu, nu ca să cauți răspuns la "de ce am primit viața" ci să o trăiești pregătindu-te pentru CER.