24 martie 2018

Buna dimineata soare!

"Un cercetator spune ca a aflat prin centrul Africii niste triburi salbatice cu credinte si obiceiuri foarte ciudate. Intre altele - spune cercetatorul - am vazut cum dimineata, la rasaritul soarelui, seful unui trib se ridica pe o inaltime si salutand rasaritul soarelui, zicea: Buna dimineata soare! Pe ziua de azi, iata calea ce trebuie s-o faci: te vei ridica in sus, vei apuca la stanga, apoi la dreapta si diseara te vei cobori acolo... (aratand cu degetul). In nepriceperea lor, seful si tribul isi inchipuiau ca soarele merge dupa sfatul si aratarea lor. Inapoiati oameni! Insa eu ma gandesc: oare nu tot cam asa sunt si unii invatati si filozofi de pe la noi, care isi inchipuie ca lumea merge dupa legile si teoriile lor?" Intamplarea pe care tocmai ai citit-o am gasit-o in cartea scrisa de Iosif Trifa - 600 de istorioare religioase. 

Este o intamplare, oarecum, comica, insa daca ne gandim mai bine, uneori chiar se intampla sa credem ca Dumnezeu trebuie sa faca exact asa cum noi "poruncim" prin rugaciunile noastre. Daca pana acum, spunea cineva, aveam grija pana si cum mergeam pe strada, in ziua de azi prea putini mai fac lucruri care se pot numi bune. Poruncim lui Dumnezeu ce sa ne dea, si cand sa ne dea, fara sa ne intrebam daca e bine sa avem lucrul respectiv. 

Nebunia lumii in care traim e atat de mare incat ne jucam de-a "Dumnezeu". Citeam un articol in care era scris despre aceasta "joaca de-a creatorii" in care oamenii de stiinta incearca sa dovedeasca, prin tot felul de mijloace (incercand sa "fabrice" caini, plane si alte lucruri din nimic), cheltuind miliarde si miliarde de dolari, ca de fapt lumea nu a fost facuta de Dumnezeu ci a aparut in urma unui "accident" care a avut loc in urma cu cateva milioane de ani. 

Uitam ca de fapt noi suntem cei care ar trebui sa cadem cu fata la pamant inaintea Aceluia care are tot universul in maini. Am ajuns pana acolo incat, daca Dumnezeu nu ne raspunde la rugaciune, avem dreptul sa fim "suparati" din acest motiv, uitand ca daca Dumnezeu si-ar intoarce privile de la noi, am fi spulberati, nu suntem decat "un abur care apare putin si apoi dispare". 

Nu demult, am citit un anunt cum ca Stephen Hawking, unul din cei mai mari fizicieni ai lumii contemporante, a murit. Cu toate ca era paralizat, el sustinea din rasputeri ca Dumnezeu nu exista...toata treaba cu facerea lumii e doar un mit si ca el in toata viata lui a incercat sa demonstreze lucrul asta, pe langa altele. Acum, stau si ma gandesc la ce viata a dus el: era foarte renumit, a descoperit multe lucruri interesante din domeniul fizicii, a incercat sa demonstreze ca lumea a aparut dintr-o intamplare, insa un lucru nu l-a putut face, nu a putut sa demonstreze ca Dumnezeu nu exista.

Inchei cu o intamplare pe care am auzit-o de mai multe ori si care dovedeste ca lucrurile marunte pot schimba gandirea unora. Nu trebuie sa fi un fizician renumit, un profesor la nu stiu ce facultati mari, sau un predicator foarte cunoscut, trebuie doar sa accepti ca Dumnezeu lucreaza dupa cum vrea El: Se spune ca o tanara vroia sa isi duca bunicul  cu ea la adunare. Stia ca in acea seara de evanghelizare va veni un predicator foarte bun, unul renumit si spera ca si bunicul ei sa se intoarca cu fata inspre Dumnezeu. Dupa cateva discutii, in cele din urma, bunicul a acceptat. Ajunsi in holul Bisericii, tanara l-a luat pe bunicul ei de mana si au mers pana in fata, unde s-au asezat amandoi, asteptand sa inceapa programul. A asteptat cateva minute, uitandu-se in spate sa vada cand vin cei care trebuiau sa predice in acea seara, predicatorul acela "mare" care, spera ea, ii va schimba inima bunicului ei, dar nu a vazut pe nimeni, nici macar pe pastorul Bisericii...in schimb, s-a ridicat si s-a indreptat inspre amvon un batranel simplu, care, ajuns in fata, a deschis Biblia si a inceput sa citeasca despre cum primii oameni din scriptura, au trait si au murit, Adam a trait si pe urma a murit, la fel si cu Avraam, Iosif, etc. Tanara, auzind "predica" batranelului, si-a pus mainile in cap, gandindu-se ca nu trebuia sa il aduca azi pe Bunicul ei. Insa la sfarsitul "cuvantarii" acelui batran, bunicul tinerei s-a ridicat si a mers in fata spunand ca vrea si el sa Il urmeze pe Dumnezeu, lasand-o pe nepoata lui cu gura cascata. La sfarsit, pe drumul spre casa, fata l-a intrebat pe bunic, de ce a luat aceasta decizie, nici macar nu a fost un program foarte reusit? El a spus ca dupa cele auzite si-a dat seama ca toata lumea moare, si ca el e batran si nu mai are mult...

Asadar, daca vrei sa fi pe plac lui Dumnezeu si de ajutor altora, nu te gandi ca trebuie sa fii cineva mare, trebuie sa fi un om simplu care isi cunoaste locul. 
Cand te rogi, roaga-te, nu porunci lui Dumnezeu.
Nu crede ca daca folosesti cuvinte "pompoase" vei primi mai mult decat unul care spune doua-trei cuvinte, dar le spune din inima.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Poti lasa comentarii ca "ANONIM".
Nu uita, comentarile tale pot sa incurajeze pe cel care le citeste.