17 august 2017

Tu il cunosti pe Isus?

"Orice lucru pe care vrei sa-l faci, fa-l din dragoste si nu din fatarnicie si astfel vei avea ca mare pret cerul..." 


      Cu cateva zile in urma am ascultat o predica a unui frate dintr-o Biserica crestina. Printre altele, ceea ce mi-a captat atentia a fost o istorioara care arata cat de diferit pot unii oameni sa interpreteze si sa puna in practica slujirea pentru Dumnezeu.
      Se spune ca odata, un pastor a avut un vis, se facea ca a ajuns in fata portilor raiului. Acolo, la intrare, era o "Fiinta" careia nu ii putea vedea fata. In fata acelui frate erau alti oameni care asteptau sa treaca de porti, sa ajunga in rai, fiecare imbracati in costume scumpe, altii cu Biblii la subrat, unii cu portofelele pline de bani la vedere, altii cu crucile atarnand de gat, iar o parte dintre erau, imbracati saracacios si fara a avea nimic la ei. Pastorul nostru, statea la rand, asteptand sa vada ce se intampla cu cei dinaintea lui. Le erau puse niste intrebari inainte de a le fi data "sentinta": "Cine esti", era prima intrebare, iar majoritatea raspunsurilor  erau: "Oh, Doamne eu sunt pastorul "X" am dat bani la saraci, am ajutat pe vaduve, pe orfani, am agenda plina cu lucruri bune." Imediat dupa asta, venea a doua intrebare: "Il cunosti tu pe Isus?" Raspunsul era: "Sigur ca da, mi-am predat viata in mana Lui in urma cu multi ani, m-am botezat si de atunci predic despre El..." Atunci "Fiinta" respectiva a spus sa astepte la oparte, si a chemat pe altul caruia i-a pus aceleasi intrebari. "Oh, eu am cantat toata viata mea, am fost nascut in Biserica crestina, sunt cantaretul "Y", ma stie toata lumea..." Imediat veni a doua intrebare: "Dar tu Il cunosti pe Isus?" Raspunsul nu a intarziat, a venit un raspuns pozitiv. "Asteapta si tu aici" ii spuse cel care "interoga" pe cei care doreau sa intre in Rai. Tot la fel s-a intamplat cu multe persoane care au urmat dupa ei, toti erau pusi la oparte si se uitau intrebatori la ceea ce se intampla. La un momentat dat veni o femeie saraca, in varsta, cu ochii in lacrimi. "Cine esti?" veni intrebarea, "Oh, eu sunt tanti "cutare"..." fu raspunsul femeii. "Dar pe Isus il cunosti?" Ii era adresata cea de-a doua intrebare. Ceilalti se uitau curiosi ce are sa raspunda aceasta femeie saraca si batrana. "Oh, Doamne, cum sa nu te cunosc? Tu mereu ai fost langa mine in clipele grele, cand nu am avut ce sa mananc, Tu ai venit la mine si mi-ai dat de mancare, cand am fost singura, Tu mi-ai fost Oaspete la masa...cum sa nu Te cunosc?", mai pe scurt, Cel care le statea in fata era chiar Isus. Toti ceilalti au ramas inmarmuriti, stiau ca in viata lor au slujit pe Dumnezeu si pe Fiul Sau, Isus, se laudau ei cu faptele bune pe care le-au facut, dar nici macar nu Il cunosteau pe Isus.
      Oare cati dintre noi nu suntem la fel, ne credem buni crestini, ajutam, facem fapte mari, avand impresia ca faptle bune ne vor mantui? Nu te vor mantui faptele bune pe care la faci. Faptul ca predici sau canti pentru Dumnezeu va fi egal cu "ZERO" daca nu ai o relatie personala cu El. Degeaba te imbraci frumos si canti bine, sau dai saracilor ceea ce tu oricum nu mai folosesti. Degeaba canti lui Isus, daca tu nu Il cunosti personal. Va veni ziua in care vom da socoteala pentru tot ce am facut. 
      Fa fapte bune pentru ca ele te fac sa te simti bine, nu te lauda cu ele. Faptele bune le faci, sau ar trebui sa le faci, cu dragoste, nu cu fala sau cu fruntea sus. Nu te mantuiesc ele, dar te vor ajuta sa traiesti o viata placuta. Traieste o viata de crestin adevarat nu ca sa te vada altii, nu ca sa le placi lor sau sa devii cat mai cunoscut, pe Dumnezeu nu il impresionezi cu asta. El vrea CALITATE nu CANTITATE.