13 septembrie 2015

Telefon vs viata sociala reala



Tehnologia moderna a devansat viata sociala cu Dumnezeu si cel de langa noi?

      Daca pana acum problema de facebook era cea mai grava, ceva tot legat de tehnologia moderna e pe primul loc...telefonia mobila vs socializare. Mai tineti minte pe vremea "messengerului" de la "yahoo!" acele "mass-uri" pe care le primeam, care pe unii ne disperau, iar altii le trimiteau mai departe...eu unul, alegeam de multe ori sa nu le citesc iar pe cele mai multe sa le sterg inainte de a citi macar primul rand...era o perioada interesanta, pe care, o credeam noi, una interesanta...nu ne gandeam ca peste 5-6 ani, telefoanele mobile vor ajunge sa ne conduca vietile, si spun asta cu toata convingerea, pentru ca peste tot pe unde te uiti, sta sot langa sotie, unul langa altul in metro, tren, autobuze sau tramvaie si sunt cu telefoanele in mana, fara sa se bage in seama. Mergand zilnic cu metroul sau cu trenul, vad peste 90% din calatori cu nasul in telefon.
      Spuneam mai sus ca eru unele mesaje pe care nu le citeam, dar a existat un mesaj pe care chiar l-am salvat pe o bucata de hartie...el suna asa:

"Cum ar fi daca am trata Biblia ca pe telefoanele noastre mobile?
…daca le-am purta cu noi mereu, in posete sau in buzunare ?
…daca ne-am intoarce dupa ea undeva daca am uitat-o ?
… daca am umbla prin ea de cateva ori pe zi ?
… daca am folosi-o ca sa primim mesaje din textul biblic in loc de SMS-uri ?
…daca am trata-o ca si cum nu am putea trai fara ea ?
... oare am darui-o ca si cadou copiilor nostri ? 
... am folosi-o in calatoriile noastre ?
... am folosi-o in caz de urgente ?
Si inca ceva, spre deosebire de telefoanele mobile, nu trebuie sa ne facem grija ca vom fim deconectati. Isus a platit deja factura…in avans!!! 
...

      Nu stiu daca iti mai aduci aminte de acest mesaj, dar eu imi aduc bine aminte...si chiar m-am gandit profund la ceea ce scrie aici...cum spuneam, daca in urma cu 5-6 ani era la moda sa ai un telefon, acum sa ai UN telefon e ceva fara de care nu poti trai (cel putin unii), acum daca nu ai ultimul tip de teefon aparut pe piata, nu insemni nimic. Concluzia la care am ajuns este aceasta: telefonul in ziua de azi, pe langa un moft e si ceva ce te tine legat. 
      Nu spun ca e un lucru rau sa ai telefon, e un lucru rau ca te uiti sa socializezi cu cel de langa tine, uiti sa privesti pe geam si sa vezi ce frumos e un rasarit sau un apus de soare, uiti ca traiesti pentru altceva. Viata ta trece, si la fel si a mea, dar nu ti-ar parea rau cand vei ajunge batran, daca vei ajunge, sa iti aduci aminte de tineretea ta si sa te gandesti ca au trecut pe langa tine atatea momente frumoase, atatea lucruri pe care le-ai pierdut pentru ca nu ai facut altceva decat sa stai cu capul in telefon? Gandeste-te ca viata care a trecut nu o mai recuperezi, momentele frumoase trec o singura data pe langa tine, daca nu le iei in seama, nu uita ca a doua oara doar iti va spune altcineva ca vara a fost frumoasa, ca iarna asta zapada a fost si in realitate nu doar in aplicatiile de pe smart-phone-uri. Adu-ti aminte de vremurile trecute, cu 8 ani, poate tu nu stiai ce e un telefon mobil, nici nu te-ai fi gandit ca acum tu iti verifici contul bancar, iti verifici cele mai importante mesaje, sau chiar iti semnezi contractul de munca printr-un sms (o tehnologie foarte avansata, zic eu...primesc mesaj cu un fisier PDF unde e contractul meu de munca, daca sunt de acord cu el, selectez aceasta, si in cateva secunde primesc un mesaj cu un cod pe care trebuie sa il trimit mai departe firmei, cum ca sunt de acord).
Nu e rau sa ai telefon, ci e rau ca tot ce ai sa fie doar telefonul...nu uita ca socializarea este altceva, nu uita ca prieten nu inseamna ceva cu care vorbesti prin mesaje doar...

12 septembrie 2015

Atunci cand recunosti

A trecut ceva timp de cand nu am mai postat nimic...din pacate "nu am avut timp" (vesnica scuza pentru oricine, cand vine vorba de a face ceva, POATE, folositor pentru a ajuta pe cineva...) dar as vrea incetul cu incetul sa revin.
      In aceasta lunga pauza pe care am facut-o, mi-am adunat gandurile si am incercat sa le aranjez intr-o anumita ordine. As vrea sa va spun cateva lucruri care, cred eu, vor fi de ajutor unora, care ii va face pe unii sa ma critice, sau sa ii manie pe altii ("maniati-va, dar sa nu pacatuiti").
      Ascultam, nu de mult, un rezumat al unei predici foarte interesante si ma gandeam la cat de mult adevar poate sa spuna cel care lasa pe Dumnezeu sa vorbeasca prin gura lui...printre altele spunea si celor care sunt pusi in adunari sa vesteasca ce are Dumnezeu de zis, nu ce vor ei. Spunea cum multi din cei care sunt pusi in "functii de conducere" in Biserici, in loc sa se puna ei in fata celui rau, sa opreasca ei lucrarea lui, prin a imiedica pacatul facut in Biserica, aud pe nu stiu unde tot felul de predici, cauta pe "respectivul" vorbitor si ii spune cat de mult i-a placut cum a "invartit" cuvintele si cat de mult ar vrea ca si Biserica pe care o pastoreste sa auda mesajul acela ca tare mult se potriveste cu starea Bisericii...sunt multi pastori care incearca sa se dea la o parte din fata celui rau de frica. Nu vreau sa intru in subiecte pe care poate nu le cunosc concret...de aceea as vrea sa merg mai departe, sa intru in subiecte pe care le cunosc. Oare cati dintre noi, atunci cand predicatorii spun lucruri adevarate dar care nu prea ne "gadila" la urechi, suntem atat de sinceri cu noi si recunoastem starea in care suntem...cati dintre noi putem sa sa stam cu fata inspre Dumnezeu si sa spunem: "Da, asta sunt eu, mie imi vorbesti si nu la cel de langa mine..." Nu te-ai saturat sa fi un "pocait" caruia sa i se spuna, nu mintii, nu fura, nu vorbi ce nu trebuie...ar trebui sa ne punem niste semne de intrebare daca inca ti se spune asta...esti in Biserica de ani de zile si tu nu stii ca Dumnezeu uraste fatarnicia, minciuna...pacatul...
   Inchei, dar nu inainte de a te provoca sa iti schimbi gandirea si felul in care privesti problema pacatului si cui se adreseaza predica de mustrare...daca mereu predicile sunt pentru altul, niciodata pt tine, da-mi voie sa iti spun ca tu ai mai mare nevoie decat celalalt de astfel de predici.

08 februarie 2015

O zi pierduta fara un zambet???

"O zi in care nu ai zambit, e o zi pierduta...", cel putin asa spune un citat pe care l-am gasit zilele astea, cautand cateva lucruri interesante de citit pe internet...vreau sa intreb pe cei care iau ca model acest citat...

Daca o zi fara zambet e o zi pierduta, atunci atatea zile fara rugaciune ce sunt? Daca o zi fara sa fi zambet e o zi pierduta, atatea zille fara Dumnezeu ce sunt

Daca o zi fara zambet e o zi pierduta, atatea fara plans, ce sunt? Vedeti, de atatea ori ne luam ca model citate scrise de altii, care intr-un fel sau altul au menirea sa ne motiveze sa traim intr-un anumit mod, sa fim ceva mai sus, sa ne comportam intr-un anumit fel, dar nu ne ajuta sa fim ceea ce suntem...sa fim noi, sa fim persoana pe care Dumnezeu a creeat-o cu scopul de a fi unica...

Daca Dumnezeu te-a pus in locul in care esti, de ce vrei sa te schimbi? Cere lui Dumnezeu sa o faca, nu va da gres, asculta, daca nu iti place pozitia in care esti, cere-I lui Dumnezeu sa schimbe ceva, nu fa tu singur nimic, pentru a nu vei reusi...

Dumnezeu are planul Sau cu tine, nu va da gres niciodata, DACA tu ii vei cere sfatul...cere-i sa te indrume...o zi in care ai renuntat la a incuraja, sau de a face un bine, asta e o zi pierduta, o zi in care nu ai facut nimic, e o zi pierduta, se poate ca intr-o zi sa nu zambesti din cauza unei pierderi, dar nu inseamna ca e pierduta, e doar trecuta...si intr-o zi, te vei reintalni cu ea, atunci vei fi intrebat de ea, de ce ai renuntat, de ce nu ai fost multumit, de ce ai murmurat, chiar daca ti-e greu, sa stii ca Dumnezeu e cu tine, ca un parinte pentru copilul lui, daca il pedepseste pentru ca a facut ceva rau, nu inseamna ca nu il mai iubeste...

Zambeste este bine, plangi cand trebuie, pentru ca nu e rusine si nu e dovada de lasitate...dar plangi pentru sufletul tau, asta e cel mai bun plans, cel al pocaintei. Daca esti intr-o suferinta, este pentru ca sunt altii care au nevoie ca tu sa ii incurajezi, prin suferinta ta, altii ar putea vedea forta pe care Dumnezeu a pus-o in om...ar putea sa vada cat de mult Dumnezeu te iubeste, dar nu uita, o zi fara Dumnezeu, rugaciune, pocainta, plans, incurajare...asta e o zi pierduta. 

Zambeste cand e timpul sa zambesti, plangi cand e timpul sa plangi, si inainte sa te lasi indrumat de citate "celebre", lasa-te indrumat de Cuvantul lui Dumnezeu.

18 ianuarie 2015

Traieste prezentul...

FOTO: Sergiu Kenyeres

 Ai si tu obiceiul sa "abia-astepti" anumite lucruri? Nu o mai fa, viata trece, traieste prezentul...fiecare secunda care a trecut este ISTORIE. Cu ce e ACUM, in momentul acesta, niciodata nu te vei mai intalni.

 
"Daca esti descurajat si te gandesti ca viata ta e un esec sau daca nu mai ai nici macar curajul sa te gandesti la cum va fi viitorul tau, atunci sa sti ca este momentul sa privesti in sus...e momentul ca Dumnezeu sa intervina..." De cate ori ai ajuns sa fi "in cocina" sa mananci "roscovele" pe care le mananca doar cei care nu au nicio treaba cu viata, care nu vor sa aiba nicio treaba...? De cate ori in loc ca tu sa fi o incurajare pentru cel din jurul tau, ai spus ca nu mai poti...de cate ori, atunci cand Dumnezeu a avut nevoie de tine, tu ai lasat capul in jos si ai asteptat sa treaca la urmatorul, sa ii dea lui ceva de facut pentru ca tu "nu ai putut" sa spui o vorba buna sau sa asculti pe cineva care a avut nevoie de un umar pe care sa planga? De cate ori, cel pe care Dumnezeu l-a scos in calea ta, a plecat intristat mai mult decat a venit, pentru ca tu nu ai avut puterea de a-i face un bine din cauza gandurilor tale murdare, din cauza vorbelor pe care le-ai spus sau din cauza ca nici pe tine nu te-a ajutat nimeni cand ai avut nevoie...da-mi voie sa iti spun ca daca asta a fost cauza pentru care cel care a avut nevoie de tine a plecat si mai intristat decat atunci cand a venit, ai mari probleme TU, nu cel care nu te-a ajutat pe tine, tu nu ai treaba cu ceilalti, pocainta e personala, locul in Rai ti-l asiguri tu, nu pastorul, nu vine nimeni la tine, in ziua judecatii sa iti ia apararea, nimeni nu va fi atunci sa spuna ca "da, eu sunt de vina ca el nu a fost pocait..." daca simti ca poti sa faci ceva pentru un amarat, un necajit, fa-o, nu iti va da nimic, nu iti va da bani sau orice alt bun material, dar vei trai tu cu sentimentul ca un semen al tau, un om a fost fericit ca te-a intalnit.
      Trece timpul si intr-o zi iti vei da seama ca ai imbatranit...adu-ti aminte ca atunci cand erai copil, erai nerabdator sa cresti sa fi mare, sa iei singur decizii...astazi ai crescut, esti om matur, si ti-ai dat seama ca nimic nu se compara cu perioada in care erai copil...cand NU trebuia sa iei tu decizii, nu-i asa ca a trecut timpul? Ce vreau sa spun este ca, acum suntem mari, maturi, am crescut, maine vom fi batrani, si ne aducem aminte de perioada de acum ca si un lucru care a fost, nu va mai fi, fiecare secunda care a trecut este istorie, a fost, nu va mai fi, si te intrebi UNDE, CE AM FACUT IN PERIOADA ASTA...de aceea te sfatuiesc sa traiesti prezentul, fa ca fiecare fila a vietii tale, fiecare zi din aceasta "carte", numita VIATA, sa fie umpluta cu lucruri pe care sa nu le regreti, incurajeaza cand ai ocazia, da, cand ai ocazia, ajuta si iubeste, nu lasa gandul ca tu nu ai fost ajutat cand ai avut nevoie, sa te darame, sa te opreasca. Traieste fiecare moment, ca, asa cum ne aducem aminte de copilarie, asa ne vom aduce aminte si de ziua de azi, de momentul asta...viata trece, timpul nu sta in loc pt nimeni, ne nastem, traim si murim...cand te vei intoarce in tarana, la capataiul tau vor fi doua date...prima va fi data in care ai venit pe lume, iar a doua data va fi data in care ai inchis ochii pt totdeauna, dar intre aceste doua date va fi o cratima, o liniuta, acea linie e mai importanta decat amandoua aceste date...acea liniuta reprezinta viata ta, faptele tale bune si cele rele...nu lasa ca atunci cand se va inchide coperta cartii vietii tale, sa se incheie ca si un roman trist, fa sa fie cu final fericit...nu depinde de nimeni lucrul asta, tu decizi cum se va termina, tu decizi povestea care va fi scrisa acolo...gandeste-te la cum vei incheia fiecare capitol, fiecare fila, fiecare pagina, aranjeaz-o si umple-o cu lucruri bune si lasa "ABIA ASTEPT"-ul deoparte, nu mai ABIA ASTEPTA sa treaca ziua, nu mai astepta sa se incheie nimic, traieste prezentul ca de-aia ti l-a dat Dumnezeu...

15 ianuarie 2015

Cum sa (nu) fi o incurajare...

Si tu poti fi o incurajare chiar daca nu spui sau faci nimic...

De cate ori ti s-a intamplat sa iti aduci aminte de promisiunile pe care le faci la fiecare inceput de an, sau la inceputul unei zile, si sa fi nemultumit ca nu le-ai dus la indeplinire? De cate ori ai o dorinta atat de mare in a incepe ceva, dar seara cand te pui in pat, te gandesti ca nu ai facut acel/e lucruri...de cate ori ai spus ca ASTAZI  O SA FIU O INCURAJARE, dar ai trecut pe langa atatia care aveau nevoie sa vada pe fata ta un zambet, pe langa cati ai trecut lasandu-i tristi cu mana intinsa...?
      Te uiti in jur si vezi atatia oameni care alearga, fiecare cu problemele lui, fiecare cu ingrijorarile lui...toti fug in directii diferite, dar inspre aceeasi tinta...sfarsitul vietii pe acest pamant. Poate esti atat de obisnuit cu oamenii din jur, cu multimea incat nici nu ii mai bagi in seama, dar te provoc ca maine dimineata, sa mergi cu 5 minute mai devreme de acasa, si in acele 5 minute sa te asezi in statia de metrou/tren/autobuz sau in orice alt loc, sa urmaresti oamenii...sa arunci cate o privire scurta in ochii acelor persoane, ce crezi ca vei vedea? Daca tu nu esti in stare sa incurajezi pe altcineva, pe cel care chiar are nevoie, acela nu va putea sa te incurajeze pe tine, de aceea fii tu o incurajare, fi tu cel care face primul pas in a face un lucru bun pentru cineva. Nu lasa sa treaca ziua fara sa fi ajutat pe cineva...fa ca in fiecare seara cand te asezi in pat, sa poti adormi cu zambetul pe buze, si nu uita sa spui: "Doamne, iti multumesc ca si azi acel om fara locuinta/acel om caruia i-am dat locul in metrou, a vazut in mine un om bun..." Fa-ti seara un inventar si gandeste-te, cati oameni au fost, poate doar pt cateva secunde, bucurosi ca te-au intalnit...Nu uita ca Dumnezeu pe TINE te-a pus in situatiile in care poti face un bine, pentru ca te vede in stare sa il faci, te pune in situatii care pt unii nu inseamna nimic, dar in TINE Dumnezeu a vazut un om capabil sa incurajeze, un om capabil sa ridice si sa aduca un zambet pt o persoana din jur. Nu da cu piciorul, daca crezi ca esti in situatia respectiva din "intamplare" te inseli, NIMIC nu e la voia intamplarii...totul se intampla cu un scop, ca tu sa vezi ca Dumnezeu te vede in stare de a face un lucru bun, si asta inseamna mult, nu oricine poate sa faca asta, dar TU POTI, pentru ca insemni mult pentru Dumnezeu.