27 ianuarie 2014

Unde esti, crestine?!?

Aud tot mai multi tineri care vorbesc de "POCAINTA VECHE", acea pocainta care in zilele noastre nu se prea mai gaseste intre noi, cu dor imi aduc aminte de vremurile din copilaria mea, cand nu aveam atata tehnologie, dar cat de fericiti eram cand mergeam la intalnire cu fratii batrani din adunare, imi placea cand povesteau despre vremurile de demult, cand , asa cum spun si versurile de mai jos, iubirea fata de aproape, era o iubire sincera si curata, era o pace sufleteasca, poate greu de inteles, tinand cont de "prigoana" care era...de acele momente de la apropierea sfarsitului programului de adunare, cand fratii abia asteptau sa se adune din nou la Casa Domnului...Cuvantul, spuneau ei, era un Cuvant plin de har si bucurie, foarte des se auzeau "ALELUIA" sau "OSANALE", te las sa citesti versurile urmatoare si sa te gandesti la pocainta din ziua de azi, cand tinerii merg la Biserica fie obligati de parinti, fie sa se intalneasca cu prietenul/a putini sunt aceia care se mai aduna ca sa simta cu adevarat prezenta lui Dumnezeu...a fost pusa odata o intrebare: "Oare cati din tinerii din ziua de azi ar renunta la Dumnezeu daca maine ar veni prigoana...?" Sau, ma intreb si eu, cati dintre crestini (fie tineri, fie batrani) ar mai astepta macar pana a doua zi, oare nu am renunta inca dinainte la Dumnezeu, o mare parte, doar la auzul a ceea ce ni s-ar putea intampla?
Versurile urmatoare pun un mare semn de intrebare pentru pocainta noastra...nu ma consider mai pocait ca voi, cei ce cititi asta, de aceea, un semn mare de intrebare si pentru mine, dragi cititori...haideti ca citind aceste versuri sa ne gandim serios la viata noastra..pentru ca daca la noapte Dumnezeu ar spune "GATA!", la pocainta noastra "second-hand", nu stiu cum am sta in Fata Aceluia care are tot pamantul in maini...


"O unde esti iubire, dintai de la inceput?
De ce nu este pace, ca-n vremea cea trecut?
Cand fratii cu caldura in suflet se adunau
Si cu nadejde vie pe Domnul laudau.

Asa de grea e starea, ne-a cuprins disperarea
Si a noastre inimi ni s-au impietrit
O vino-n adunare mai fa o cercetare
Sa Te simtim ca si la inceput .

O unde e Cuvantul cel insotit de har ?
Vestit cu greutate, curat si plin de jar.
O Doamne unde-s fratii care stateau veghind
Mergand drept pe carare cuvantul Tau pastrand?

O unde e bolnavul, strigand m-a vindecat ?
De ce nu mai sunt semne, de ce noi ne-am schimbat
O unde e Betesda cu acele cinci pridvoare
Sa se arunce fratii, bolnavii in scaldatoare .

O unde e proroocul ca sa vorbeasca drept ?
Ca Samuel, ca Mica, ca cel ce-i intelept.
Poporul sa asculte al Domnului cuvant
Sa nu dispretuiasca puterea Duhul Sfant.

Veniti cu staruinta sa cerem noi puteri
Ca lacrimi de cainta, veniti frati si surori
Caci Domnul bun din slavane va inviora
Si ploaia cea tarzie din plin va revarsa."

25 ianuarie 2014

La inceput de an 2014


 
Spun versurile unei cantari, pe care de cateva zile o ascult fara oprire si pe care o am in minte atat in metrou, pe drum sau la locul de munca: 

"Încă un an pe firul vieţii
S-a înfăşurat acum complet 
Bucuriile au trecut iute
Dar tristeţi şi dureri s-au scurs încet.

Cine poate şti ce-aduce anul,
Care-n faţă stă ca un mister?
Va aduce el o alinare
Celor ce mereu o cer?

Încă un an a smuls din inimi
Pe unii dragi şi iubiţi din jurul nost´
Au plecat plini de n
ădejde
Sau de groază că au trăit fără rost.

Cine poate şti ce-aduce anul
Dacă-n el te vei putea trezi?
Sau înfăşurat mai tare-n noapte
Fără grijă vei trăi.

Încă un an, ce înseamnă asta?
E un nou, un nou tribut din viaţa ta.
Cercetează-te, ce fel de lucruri
Ai plătit şi care e valoare lor.

Cine poate şti ce-aduce anul
Câţi în el vor mai putea păşi.
Va fi oare el o întâlnire
Sau pe mulţi va despărţi.

Încă un an e haina vieţii
Nu lua în deşert cursul lor.
Niciodată nu poţi a-i întoarce
O, grăbeşte-te să fi în pasul lor.

Cine poate şti ce-aduce anul
Ce sfâşie inima cu-amar
Vei găsi în anii ce-au să vie
De-ţi pierzi timpul în zadar.

Încă un an, pricepe-acuma
Nu te înşela cu vorbe dulci
Scoală-te, priveşte bine
Ce-ai făcut, ce-ai adus, ce poţi s-aduci?

Dacă pe Isus păstrezi în viaţă
Barca ta îţi va pluti uşor
Şi atuncea când e în pericol
El te apără din nou."

Suntem din nou la inceput de an, ca si anul trecut, in care poate multi am promis ca ne vom tine mai mult sa cautam Fata Domnului. Multi promitem si azi ca anul acesta vom fi mai pocaiti, mai buni, mai placuti lui Dumnezeu...Inca un an s-a scurs si ne aducem aminte de cei dragi, care au plecat de langa noi si pe care poate inca ii plangem. Vedem atatea cazuri in care tineri mor in accidente si pentru care multi plang acum, dar mai peste putina vreme uita...nu uita ca ziua de astazi pt tine e un dar, nu astepta sa mai treaca si anul acesta, nici macar ziua asta nu esti in stare sa o termini fara ajutorul lui Dumnezeu, nu astepta sa fi mai bun anul acesta, incepe sa fi mai bun ACUM.
Nu te consola tu singur, spunand ca nu e nicio graba sa te pocaiesti, ca mai ai vreme si ca maine va fi mai bine, pentru ca nu sti daca maine mai te trezesti.
Poti tu sa stii ce aduce anul acesta, o alinare sau o viata mai buna?
Gandeste-te la aceste cuvinte si nu te considera tu singur intelept, crezand ca viata ta e una care nu se sfarseste asa usor, ca nu ai cum sa pleci de pe acest pamant asa, din senin...(daca crezi asta, nu uita ca moartea nu intreaba, la fel ma va lua si pe mine, si la fel te va lua si pe tine..."din senin") Sau Dumnezeu nu iti va cere permisiunea sa te ia...te va  lua cand va stii El ca trebuie sa te ia...Dumnezeu are planuri cu noi, depinde cum te pregatesti...viata oricum trece, dar depinde cum trece ea.