23 iulie 2010

Te provoc...

24 iulie 2010

... sa nu lasi nici o zi in care macar o persoana sa fie mai fericita ca a vorbit cu tine.
... sa faci bine de fiecare data cand ai ocazia.
... sa spui tuturora despre Dumnezeu.
... sa fi o incurajare pt cei care au nevoie...in special pt cei care au nevoie, pt ca ei pot fi descurajati mai usor.
... sa nu te opui planurilor lui Dumnezeu, oricare ar fi acestea.
... sa ceri ajutorul lui Dumnezeu mereu.
... sa nu il lasi pe un om sarac cu mana intinsa niciodata.
... sa fi pregatit sa suferi pt Dumnezeu.
... sa ai puterea sa TACI cand esti nevoit sa spui un neadevar.
... sa nu razi de nimeni cand e batjocorit.
... sa fi smerit totdeauna.

Nu e Dumnezeu de vina


Uneori oamenii cand ajung intr-o situatie putin mai delicata, incercam sa gasim tot felul lucruri si persoane pe care sa ne descarcam...nu de putine ori s-a intamplat sa vad persoane care, de suparare s-au nervi, au inceput sa arunce cu tot ce prindeau in mana. Asta nu ar fi chiar asa de grav, daca dupa asta nu ar fi legat ca un lant ura fata de cel din jurul nostru, si mai ales ura fata de Dumnezeu.
Stand asa pe ganduri, gandindu-ma la zilele in care eram si eu suparat si faceam lucruri nu prea placute inaintea lui Dumnezeu, am incercat sa imi dau seama ca NU DUMNEZEU E DE VINA, si chiar a functionat, NU DUMNEZEU E DE VINA... Dar asa suntem noi oamenii.
Sigur ai trecut si tu prin asta, dar vreau sa iti spun la ce concluzie am ajuns eu.
In primul rand gandeste-te ca oricare ar fi cauza din care esti nervos/suparat, Dumnezeu e intotdeauna mai puternic decat necazul tau. Nu uita sa ceri doar ajutorul Sau. In acel moment in care ai spus o vorba nu prea placuta, sau ai aruncat cu computerul in pereti, ai putea sa spui "DOAMNE AI MILA DE MINE, PACATOSUL..." Crezi ca Dumnezeu asculta o vorba spusa la nervi, sau una spus dintr-o inima sincera si curata. Gandeste-te ca atunci cand cineva drag pleaca din lumea asta, Dumnezeu l-a luat tocmai pt ca sa iti arate cat de mult te iubeste...uitandu-te la imaginea de mai sus iti dai seama ca noi oamenii nu facem tocmai cum ar trebui. Ar trebui sa ii multumim lui Dumnezeu pt ca nu ne lasa singuri in astfel de situatii...gandeste-te ca atunci cand cineva pleaca langa noi, pleaca pt ca NICI UN OM DE PE PAMANT NU E VESNIC, odata si odata trebuie sa plece. Dumnezeu sa ne ajute sa ne dam seama de asta.
Nu e Dumnezeu de vina ca tie iti merge prost, totdeauna dam vina pe EL, dar inainte sa facem asta, sa ne gandim in primul rand...DE CE E ASA?!? oare de buni ce suntem??? OOO, eu nu cred asta, cred chiar ca meritam mult mai mult, si ca nu primim ceea ce meritam, ca ar fi VAI DE NOI. Dumnezeu sa ne ajute sa intelegem asta. DUMNEZEU SA TE BINECUVITNEZE!

21 iulie 2010

Dumnezeu intai!




      Intr-un mic orasel din SUA, in urma unui incendiu, casa unei familii de crestini a fost cuprinsa de flacari. Nemaiavand nimic, tatal, care era si pastorul Bisericii din oras, a facut urmatoarea afirmatie, spre uimirea celor prezenti la fata locului... "Stim ca de astazi noi vom dormi sub cerul liber...Ii multumim lui Dumnezeu ca acum putem sa vedem cat de frumos e cerul, noaptea cand e senin..."
      Dupa ce a terminat pastorul de spus aceste cuvinte, s-a auzit un strigat puternic...MAI ESTE UN COPIL IN CASA...Cand a ajuns unul dintre pompieri in fata usii, au vazut pe geam un baietel, stand in genunchi, rugandu-se. A ramas inmarmurit, stiind ca si el a fost candva asa...si el s-a rugat cand era copilas...dar a auzit o soapta" PLEACA DE AICI, LASA-L SA MOARA, ESTE POCAIT ...Pompierul, nu a stat mult pe ganduri, s-aintors si a strigat ca baietelul e mort...Parintii, cand au auzit au inceput sa planga si sa se roage Lui Dumnezeu. Stiind ca fiul lor mai poate fi salvat. Nu dupa mult timp, pompierul care a spus ca e mort fiul lor, auzind rugaciunea parintiilor, a fugit inspre casa, spargand usa si scotand copilasul afara, mai mult mort decat viu...cu lacrimi in ochi s-a uitat inspre el si a strigat catre Dumnezeu "DOAMNE, IA-MA PE MINE, E DOAR UN BAIETEL...si in acel moment, a cazut o grinda in flacari peste el...colegii lui au alergat sa il scoata de sub acea grinda, dar el a refuzat ajutorul spunand:
- Luati-l pe baiat de aici si plecati, se va darama toata casa...
Au luat pe copilas si l-au dus in ambulanta...imediat dupa aceea toata casa a cazut, toti au crezut ca trupul colegului lor va fi gasit carbonizat cateva ore mai tarziu...dar spre surprinderea lor, toata casa s-a daramat in partea opusa, colegul lor scapand doar cu cateva arsuri. Din acel moment, pompierul a spus de fiecare data inainte de a intra in tura, sau inainte de a merge la un incendiu...DUMNEZEU INTAI, auzind colegii lui ca mereu se ruga, au inceput sa rada de ei, dar mai apoi si ei faceau la fel...
DUMNEZEU INTAI!!!!

20 iulie 2010

Increde-te in Dumnezeu


De multe ori ne dorim atat de mult un lucru incat am face orice casa il primim. Nu mai tinem cont de nimic. Cu toate acestea, insa, trebuie sa ne dam seama ca putem sa facem ORICE, daca nu cerem ajutorul lui Dumnezeu incercam in zadar. Tot la fel s-a intamplat si cu tanarul din povestirea care urmeaza sa o citesti.

Aceasta intamplare nu e una reala, cel putin, nu cunosc eu una, dar m-am gandit sa o scriu tocmai ca sa iti dai seama si sa nu incerci sa o faci tu reala in viata ta, pentru tot ce faci, cere intai ajutorul lui Dumnezeu pentru ca fara el, nu putem face nimic.


Era o zi minunata de primavara. Soarele stralucea puternic, parca ajutand florile copacilor sa infloreasca vazand cu ochii, totul era incredibil de frumos...un peisaj desprins dintr-o carte de povesti.
Pe strada unde erau doar case de oameni bogati, traia o familie de crestini. Se rugau mult, multumeau lui Dumnezeu pt tot ce aveau. Fiul lor insa, un tanar pe nume Josh, despre care vreau sa va vorbesc in cele ce urmeaza, a cazut de pe Calea Domnului, prietenii, anturajul...tot ce lumea oferea l-a tras in jos. Parintii lui se rugau mereu cu lacrimi pt el, dar el statea tot in nepasare.
Intr-o zi, mergand pe strada, si-a adus aminte de un lucru care ar putea sa il ajute sa scape de plictiseala, avea un prieten la care a mai fost de multe ori, sarind cu parasuta de la inaltimi mari, se gandea ca il va mai lasa si de data asta, pana aici bine tot. A ajuns la acel prieten, si l-a rugat sa il lase...dar a primit un raspuns nu prea pe placul lui, astazi va fi vant puternic, spuse prietenul sau, nu putem sa mergem, imi pare rau. Josh, nu a fost multumit deloc de raspunsul primit, asa ca, s-a uract pe ascuns in avionul ce trebuia sa ii duca sus pentru a sarii...nu l-a vazut nimeni, avionul a decolat, indreptandu-se spre pista unde va sta peste noapte. Josh, fericit, si-a luat in spate parasuta, dar nestiind ca acele parasute erau defecte. A ajuns la inaltimea maxima, a deschis usa avionullui si a sarit cu parasuta defecta...a sarit uitand sa ceara ajutorul lui Dumnezeu, a sarit nestiind ca poate va fi ultimul lui salt...
Dupa ce a sarit, cand a crezut el ca poate sa deschida parasuta, a tras de firul care deschide parasuta, dar s-a deschis rupanduse firul...nefiind profesinist, a inceput sa tipe, dar nu il auzea nimeni, a strigat de mai multe ori...dar, la fel, nimeni...atunci a auzit o voce puternica, DESCHIDE PARASUTA DE URGENTA, in orice rucsac sunt doua parasute, prima, si una de urgenta, a tras de maneta care deschide parasuta, si, spre fericirea lui, s-a deschis foarte aproape de pamant..a ajuns in spital cu picioarele rupte...dar in viata. Nu dupa mult timp, dupa ce s-a trezit in spital, a auzit din nou acea voce...
"DE CE AI PLECAT, CAND PRIETENUL TAU TI-A SPUS SA NU MERGI?!? Daca crezi ca natura e dupa cum vrei tu sa fie, te inseli...eu condul universul, nu iti vreau raul, de ce nu intelegi asta? Astazi tu trebuia sa nu mai traiesti, dar, parintii tai s-au rugat mult pt tine, au varsat multe lacrimi...de asta mai traiesti, nu pentru ca tu esti JOSH...ooo, asculta-Ma, iti mai dau o sansa, dar e ultima, nu te baza pe puterile tale, esti mult prea mic ca sa treci prin probleme singur..."

15 iulie 2010

Cal cu coada de oaie


Intr-o tara traia odata un pustnic, care se straduia mult si in multe feluri sa aduca pe oameni la Dumnezeu.
Odata, pustnicul se duse la un targ si se prefacu a cumpara un cal. Dar nici un cal nu era pe placul lui.
- Dar ce fel de cal ai vrea dumneata? intrebau oamenii.
- Eu, raspunse pustnicul, as vrea un cal care sa aiba coada de oaie.
Vanzatorii au inceput sa rada, zicand ca e nebun. Atunci pustnicul spuse:
- Voi sunteti nebuni, dragii mei, ca va petreceti viata in faradelegi si totusi, la capatul vietii, vreti sa muriti ca niste oi din turma lui Hristos...va numiti oi din staulul lui Hristos, dar alergati in galop pe toate drumurile faradelegii.

14 iulie 2010

Cele patru piersici


Odata un taran darui fiecaruia dintre baietii lui cate o piersica. Dupa catva timp, ii intreba:
- Copii, cum v-au parut piersicile?
- Minunat de bune! - Zise cel mai mare. Sunt asa de dulci si de gustoase! Am pastrat samburele, l-am bagat in pamant cu mare grija, poate va rasari din el un pom frumos si atunci vom avea toti piersici bune.
- Din tine va iesi un bun gradinar, zise tatal.
- Mie, spuse al doilea, mi-a placut atat de mult piersica, ca am rugat-o pe mama sa imi dea jumatate si dintr-a ei, iar samburele l-am aruncat.
Ai grija, dragul meu, sa nu te faci un om lacom! raspunse tatal.
- Fratele meu a aruncat samburele, zise al treilea, dar eu l-am spart si l-am mancat, iar piersica am vandut-o.
- Din tine va iesi un bun negustor, spuse tatal.
Dar tu, dragul tatei? intreba omul pe cel mai mic. Ce gust avea piersica ta?
- Nu stiu, tata! raspunse copilul, stingherit oarecum.
- Cum nu stii? Dar ce, nu ai mancat-o?
- Am dus-o vecinului nostru care e bolnav. El n-a vrut sa o primeasca, dar eu am pus-o pe masa si am fugit.
Ochii taranului se umplura de lacrimi. Isi saruta copilul si binecuvantandu-l, ii zise:
- Sa stii, dragul meu, ca piersica aceasta Dumnezeu ti-o va da inapoi insutit.

12 iulie 2010

Baietelul de pe strada si IOAN 3:16


Intr-un oras, intr-o noapte geroasa, tocmai se starnise un viscol. Un baietel vindea ziare la coltul strazii, iar oamenii treceau cand si cand… Baietelului ii era atat de frig incat nici nu mai incerca sa mai vanda ziare.
S-a dus la un politist si l-a intrebat: “Domnule, stiti cumva din greseala un loc calduros unde ar putea dormi un baiat sarac in noaptea asta? Eu dorm ghemuit intr-un colt, mai jos, pe alee, si e ingrozitor de frig acolo in noaptea asta. Mi-ar prinde bine un loc caldut unde sa stau.” Politistul s-a uitat la baiat si i-a raspuns: “Du-te pe strada asta la vale si vei ajunge la o casa alba mare. Cand ajungi acolo, sa bati la usa si cand iti va deschide sa spui doar “Ioan 3 cu 16? si te vor lasa sa intri.”
Si asa a si facut. A urcat treptele, a batut la usa si dupa cateva clipe i-a deschis o doamna. Baiatul s-a uitat la ea si a zis: “Ioan 3 cu 16?. Femeia i-a zis: “Intra, fiule.” L-a luat inauntru si i-a aratat un leagan in fata unui semineu pe care sa se aseze si a plecat. Baiatul a stat acolo un timp, gandindu-se: “Ioan 3 cu 16… nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta incalzeste un baiat inghetat.”
Putin mai tarziu ea s-a intors si l-a intrebat: “Iti este foame?”. El a raspuns: “Ei bine, doar un pic. Nu am mancat de cateva zile si cred ca as putea da gata un pic de mancare.” Femeia l-a dus in bucatarie si l-a invitat sa se aseze la o masa plina cu bucate. A mancat si iar a mancat pana ce nu a mai putut. Apoi s-a gandit: “Ioan 3 cu 16… nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta satura un baiat infometat.”
Apoi l-a chemat sus intr-o baie unde se afla o cada imensa plina cu apa calda si a stat acolo ca sa se inmoaie putin. Dupa ce s-a spalat, s-a gandit: “Ioan 3 cu 16… nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta curata un baiat murdar.” Baiatul nu mai facuse niciodata o baie cu adevarat. Singura baie pe care a facut-o vreodata a fost cand statea langa un hidrant care era deschis.
Femeia l-a luat apoi si l-a dus intr-un dormitor, l-a infasurat cu un cearsaf, l-a pus pe un pat, l-a invelit cu o patura pana la gat, l-a saruta de noapte buna si a stins lumina. In timp ce statea in intuneric si privea afara pe fereastra cum ningea in acea noapte geroasa, s-a gandit: “Ioan 3 cu 16… nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta odihneste un baiat frant de oboseala.”
Dimineata, femeia a venit sus si l-a luat din nou in bucatarie, la acea masa plina de bucate. Dupa ce a mancat, ea l-a luat din nou si l-a asezat in acel leagan, in fata semineului si a luat o Biblie. S-a asezat in fata lui, uitandu-se la fata lui inocenta: “Intelegi tu ce inseamna “Ioan 3 cu 16??” l-a intrebat ea gentil.
El a raspuns: “Nu, doamna, nu inteleg. Am auzit prima oara cuvintele acestea aseara, cand politistul mi-a zis sa le folosesc.” Ea a deschis Biblia la Ioan 3 cu 16 si a inceput sa-i vorbeasca despre Isus. Chiar acolo, in fata acelui semineu, baiatul si-a predat inima lui Isus. Stand acolo, s-a gandit: “Ioan 3 cu 16… nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta salveaza un baiat pierdut.”
Stii tu, trebuie sa marturisesc ca nici eu nu inteleg… cum Dumnezeu a fost atat de binevoitor sa-L trimita pe Isus, Fiul Sau, sa moara pentru mine si Isus sa fie de acord sa faca un asemenea lucru. Nu inteleg agonia Tatalui si a ingerilor din ceruri in timp ce-L priveau pe Isus suferind si murind. Nu inteleg dragostea-I fierbinte pentru MINE ce L-a tinut pe Isus pe cruce pana la sfarsit. Nu inteleg… dar cu siguranta face ca viata sa merite traita.

Ioan 3:16
“Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat
pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El, sa
nu piara, ci sa aiba viata vesnica.”

01 iulie 2010

Orbul


Se spune ca era odata un orb care era asezat pe trotuar si avea o bucata de lemn pe care scria:
"Va rog ajutati-ma, sunt orb."
Un creator de publicitate trecea pe acolo si vazand putinele monede din cutia cersetorului, a luat bucata de lemn, o intoarce si scrie un alt anunt. Pune bucata de lemn la loc si pleaca.
Seara a trecut din nou pe langa cersetor si cutia acestuia era plina cu bani. Orbul i-a recunoscut pasii si l-a intrebat ce a scris pe lemnul lui? "Nimic neadevarat fata de celalalt anunt, dar cu alte cuvinte". A zambit si a plecat
Orbul nu a aflat niciodata ce scria pe bucata de lemn, dar scria asa: "Azi e primavara, dar eu nu pot sa o vad..."
Schimba strategia cand un lucru nu iti iese si lucrurile se pot schimba.
Nu urma drumul marcat ca te va duce doar acolo unde au fost si altii.
Incearca sa fi un om de valoare si nu neaparat un om de succes...
Un om de succes este o persoana care poate construi o fundatie solida cu caramizile pe care altii le arunca in el.
Nu conteaza anii din viata ta ci VIATA din ANII tai.

Viata de dupa moarte...

"Se spune ca odata, un tanar crestin, pe nume Mathew, a fost invitat la o petrecere. Nestiind ce sa faca, a acceptat, cu toate ca pentru a merge la acea petrecere, a trebuit sa renunte pentru o zi la programul de la biserica. Si-a facut in minte planul perfect pentru scapa de intrebarile parintilor, a mintit. Parintii lui au acceptat intr-un final ca fiul lor, Mathew sa mearga la un prieten care, spunea el, e in spital foarte bolnav. A plecat de acasa, fara sa-si ia ramas bun de la parintii lui, fiind poate ultima oara cand ii va vedea."

In continuare vei citi o povestire a unui tanar crestin pentru care a contat mai mult petrecerea decat Biserica....prietenii decat lacrimile parintiilor...moartea decat viata...
Pe cand se pregateau de Biserica, parintii lui Mathew, aud o bataie in usa...era fiul lor, cu lacrimi in ochi, spunandu-le ca nu va merge in acea seara la biserica pentru ca un prieten foarte bun al sau, pe nume Paul, e in spital foarte grav bolnav.
Dupa o indelunga negociere, parintii au fost de acord ca Mathew sa mearga la spital pentru a-l vizita pe Paul, nestiind ca au fost mintiti de catre fiul lor pentru ca acesta sa poata sa ajunga la o petrecere unde se consuma alcool si droguri, renuntand la programul de Biserica.

Imediat dupa ce a iesit din casa, Mathew, a dat rapid un telefon, era un plan bine pus la punct, pentru ca la celalalt capat al firului era chiar Paul, planuiau unde sa se intalneasca pentru a merge impreuna la petrecere. Dupa cateva minute, a ajuns la locul stabilit.
Au intrat foarte repede in atmosfera petrecerii, nu a durat prea mult si au ajuns si platourile cu mancare si bautura. Paul s-a repezit la masa unde era bautura, a baut cateva pahare si a incercat sa il convinga si pe Mathew, care pentru moment a refuzat politicos, dandu-si seama ca locul lui nu e acolo. Vrand sa se intoarca acasa, a spus prietenului sau ca trebuie sa plece, pentru ca nu se simte bine, ii e rau, nu vroia sa stie adevaratul motiv pentru care trebuie sa plece. Dar nu a reusit sa evadeze.
La o masa alaturata, stateau trei tineri, care erau cu paharul intr-o mana, iar cu seringa in cealalta mana. I-a urmarit dezgustat de cat pacat poate fi in lume. In spatele lui vine si Paul, ametit de alcoolul ce-l bause si ii spune sa mearga cu el afara. Au iesit afara si mirat de ce vazuse ca se intamplase cu Paul, Mathew il ia de mana si il urca fortat in masina, vrand sa il duca acasa. Remuscat de ce putea sa faca si nu a facut, Mathew a incercat sa stea de vorba cu Paul la modul cel mai serios, dar, nu a avut curajul, ii era teama ca il va respinge si in plus vor afla toti colegii lui de la liceu ca el ESTE UN FIU AL LUI DUMNEZEU. Asa ca a renuntat.
Pe drum, pe cand mai aveau cativa kilometri de mers pana la casa lui Paul, Mathew, a pierdut controlul masinii si s-au ibit puternic de un camion care venea din sens opus. Dintr-odata, TACERE...nu se mai auzea nimic...Mathew se gandea ca s-a terminat, a incercat sa strige dar...nimeni nu ii raspundea. A incercat sa se roage dar, parca imaginile din acel local unde fusese, imaginea parintiilor care il rugau sa mearga la biserica in acea seara, Paul, acei trei tineri, seringile, tigara...nu il lasau sa o faca. S-A TERMINAT! se gandea Mathew.
- "Paul, unde esti, esti bine?"--- dar nimic.
La cativa metri de unde era Mathew intins pe jos, se aude o voce care spune cu un ton incet si plin de tristete: "Cati au fost in masina?!?" "Doi" se aude alta voce, "...din care a supravietuit doar unul..."
Mathew si-a dat seama ca Paul murise, si a inceput sa planga si sa ii multumeasca lui Dumnezeu ca el a supravietuit, dar parca vrand sa ii ceara socoteala pentru ca l-a luat pe prietenul lui cel mai bun.
La putin timp se aud sirenele ambulantelor care goneau pe soseaua umeda incercand sa ajunga la Mathew inainte de a fi prea tarziu, sansele lui de supravietuire nefiind inca sigure...cand inca medicii il urcau pe targa pentru a fi transportat la un spital din apropiere, Mathewu a intrebat pe medici daca Paul, prietenul lui, mai traieste. Medici nu au vrut sa ii raspunda.
Ajunsi la spital, Mathew a adormit si a avut un vis ciudat...a visat ca statea de vorba cu Paul.

"- Buna Mathew, ce mai faci?
- Paul, esti tu?!?...dar cum, medicii au spus ca...
- ...am murit, nu-i asa?
- ....
- da, asa e am murit, dar mai am putin timp in care pot sa vorbesc cu tine, vreau sa iti spun ce nu am reusit sa iti spun niciodata.
- Adica?
- Asculta...
"Sunt jos, intr-o celula foarte intunecoasa, nu vad nimic in jurul meu decat o raza de lumina rosie...nu stiu ce e dincolo de acesti pereti, stiu doar ca e ceva groaznic pentru ca aud doar plansete si vaiete, nu cred ca e ceva frumos dincolo, nu e ceva care seamana cu petrecerea la care am fost...nu seamana deloc cu zgomotul din acel loc, nu stiu ce sa cred dar sunt sigur ca va urma sa aflu. Sunt cativa oameni care ma urmaresc si ma privesc cu niste ochi foarte infricosatori si reci...Mi-e frica, Mathew! ... mi-e foarte frica.
Cand eram copil, tatal meu mi-a spus sa nu imi fie frica de durere, dar ce e aici, nu cred ca e doar o durere, e mai mult decat o durere.
Vad niste umbre care sunt foarte mari, sunt foarte multe...intr-o camera alaturata, este un loc in care trupurile celor ca si mine sunt arse intr-un foc vesnic. Cred ca sunt in ...IAD...
Sti ce cred eu?!? ne-am inteles foarte bine, am fost ca niste frati...dar tu nu te-ai comportat ca atare. Ma vedeai ca sunt pierdut in lumea aceasta, stiai ca daca nu ma intorc pe calea cea dreapta voi ajunge aici, si totusi nu mi-ai spus nimic...nu mi-ai spus ca este un loc mai bun decat toate cluburile, petrecerile la un loc...acel loc era BISERICA...dar nu m-ai invitat niciodata...DE CE?!?
- Imi era teama ca vei rade de mine...
- HA! HA! crezi ca mi-ar fi ars de ras? acum crede-ma ca mi-as fi dorit enorm de mult sa fiu inainte cu doua zile, as renunta la tot ce am planuit doar ca sa merg la biserica...nu cu tine ci cu parintii tai, pentru ca ei m-au invitat, dar tu nu...
- Cum? parintii mei stiau ca tu nu esti in spital? stiau ca ii mint si totusi nu mi-au spus nimic, m-au lasat sa merg la petrecere?
- Da.
- Dar de ce....nu inteleg?
- Pentru ca vroiau sa vezi cum Iti vorbeste Dumnezeu...cum ar arata viata ta fara Dumnezeu
- ...
- O, nuuu! cred ca urmeaza sa ma ia ... cred ca s-a terminat...Mathew, spune-le si altora ce ar fi trebuit sa imi spui mie, nu-i lasa sa ajunga aici pt ca VEI DA SOCOTEALA PT TOATE SUFLETELE CARE AJUNG AICI DATORITA FAPTULUI CA NU LE-AI SPUS DESPRE DUMNEZEU..." Roaga-te si pt sufletul tau pentru ca aici este o carte, sunt doua rubrici: una e - cei care vor veni aici.....iar alta e - cei probabili...din cate am vazut, cred ca tu esti pe lista CEI PROBABILI...daca nu te indrepti ma vei urma, si nu vreau sa treci prin ce trec eu acum
.....................................................................................
- Paul! Paul! ....

Si cu lacrimi in ochi, Mathew se trezeste din somnul pe care il avuse...dupa ce a intrat mama lui in salon, a intrebat-o "Stiai, nu-i asa...?", iar mama cu o privire trista i spuse ca DA. Mathew s-a intristat si a inceput sa se roage Lui dumnezeu pentru persoanele care nu-L cunosc pe Dumnezeu.

THE END
GANDESTE-TE, ai vrea sa ai un asemenea vis in care cel mai bun prieten al tau, care a murit si a ajuns in IAD sa iti spuna ca e vina ta ca a ajuns acolo?