11 decembrie 2010

O ora cu tata

Un om a venit de la munca tarziu, obosit si nervos, gasindu-si baiatul de 5 ani asteptand la usa.
-Tati, pot sa te intreb ceva?
-Da sigur, despre ce e vorba? a raspuns omul.
-Tati, cati bani castigi pe ora?
-Asta nu e treaba ta. De ce ma intrebi astfel de lucruri?. Spuse omul nervos.
-Doar vreau sa stiu…Te rog spune-mi, cat castigi pe ora?
-Daca trebuie sa stii, castig 5$ pe ora.
-Ah, a raspuns micutul, cu capul plecat.
-Tati, imi imprumuti te rog 2$? Tatal s-a infuriat.
“-Daca singurul motiv pentru care m-ai intrebat asta este ca sa imi ceri niste bani sa iti cumperi o jucarie prosteasca sau alte porcarii, atunci du-te in camera ta la culcare. Gandeste-te de ce esti asa egoist. Nu lucrez din greu in fiecare zi pentru asa copilarii”
Micutul a mers in liniste in camera si a inchis usa .
Omul s-a enervat si mai tare pe calmul baiatului. Cum a putut sa puna asa intrebari doar pentru a cere niste bani..
.? Dupa o ora, omul s-a calmat si a inceput sa gandeasca:
Poate chiar era ceva de care chiar avea nevoie sa cumpere cu 2$ si chiar nu mi-a cerut bani des. Omul a mers la usa baiatului si a deschis-o.
-Dormi? a intrebat…
-Nu tati, sunt treaz, a raspuns baiatul.
-M-am gandit, poate am fost prea dur mai devreme, spuse tatal. A fost o zi lunga si m-am descarcat pe tine. Uite aici ai 2$.
Micutul a sarit, zambind..
- Multumesc tati, a zbierat. Dupa aceea a scos un pumn de bani.
Omul a vazut ca baiatul avea deja bani si s-a enervat din nou.
Micutul si-a numarat incet banii si s-a uitat catre tatal sau.
-De ce vrei mai multi bani daca deja ai, a spus tatal?
-Pentru ca nu am avut destul, dar acum am, a replicat baiatul.
-Tati, am 5$. Pot sa cumpar o ora cu tine???? Te rog sa vii mai repede acasa maine . Vreau sa mananc cu tine.
Tatal a fost distrus de raspunsul dat de copil.
Este doar o reamintire pentru toti cei care lucreaza din greu in viata. Nu ar trebui sa lasam timpul sa treaca printre degete fara sa petrecem timp cu cei care chiar conteaza pentru noi, aceia apropiati de inimile noastre. Sa ne amintim sa impartim cei 5$ din timpul nostru cu cineva pe care ii iubim.
Daca maine murim, compania pentru care lucram ne va inlocui foarte usor, in cateva ore. Dar familia si prietenii pe care ii lasam in urma o sa simta pierderea pentru tot restul vietilor lor?
(un mesaj primit in urma cu multi ani)

10 decembrie 2010

Nu te considera slab!!!

Legenda spune ca, intr-o zi, o tanara pe nume Alyshe a fost chemata de Dumnezeu sa vesteasca cuvantul Dmnului in cele mai salbatice locuri de pe pamant, pe o insula din Arica, plina de bastinasi. Tatal ei, care era un renumit om de afaceri, auzind spusele lui Alyshe, nu a fost de acord sa o lase. Aceasta fiind nevoita sa fuga de acasa, pentru a implini planul lui Dumnezeu. A ajuns in elicopterul cu care trebuia sa mearga inspre insula respectiva. Prietenul ei care era pilotul elicopterului a spus ca nu va ateriza pe acea insula de frica bastinasilor, va cobora din elicopter pe un cablu special. Inainte de a cobora, insa, prietenul ei a incercat din nou sa o convinga sa ramana, dar fara succes. S-a uitat la el, si l-a rugat ca dupa doua luni, sa revina cu elicopterul dupa ea, sa o duca acasa. A coborat....
Timpul a trecut repede, timp in care parintii si prietenii ei nu mai aveau nici o veste de la Alyshe, in tot acest timp credeau ca a murit imediat dupa ce a ajuns pe insula, fiind ucisa de bastinasi. Au trecut cele doua luni, iar prietenul ei, a decis sa mearga dupa ea, daca totusi e sa fie ucisa, macar sa incerce sa o gaseasca. Survoland zona, a zarit in acelasi loc unde a coborat Alyshe, o fata, cu multi bastinasi care cantau si slaveau pe Dumnezeu. Pilotul a aterizat si a mers la ea sa o intrebe ce se intampla. Unul dintre bastinasi a spus ca au fost multi barbati care au fost in misiune la ei, au fost ucisi pt ca o veche legenda a lor spune ca o femeie va fi trimisa de Dumnezeu sa salveze sufletele celor pierduti. Nimeni nu a avut curajul sa mearga acolo de frica acelor bastinasi.
Ce intelegi prin aceasta povestioara? Dumnezeu nu se uita ca esti tanar sau tanara, femeie sau barbat, bogat sau sarac...El te alege pe tine ca sa isi faca Numele de slava. Cere-I Lui imposibilul, si el il va face posibil, nu te gandi ca esti slab/a pt ca Dumnezeu nu a facut pe nimeni slab. Tu te faci singur. Fii o incurajare pt toti.

17 noiembrie 2010

Gandeste-te

Vreau sa iti pun o intrebare la care te rog sa raspunzi in gand...Daca acum vei pleca din aceasta lume, ce vor zice oamenii care te cunosc despre tine? Vor zice multe lucruri care acum nu ti le spun...ca de exemplu: "A fost un om nemaipomenit..." ; "A fost un om cum nu mai este altcineva pe pamant..." si multe altele, nu e un lucru rau asta, din contra, chiar...e bine ca cineva sa aiba o parere buna despre tine, sa te laude, sa fi se spuna ca esti cel/cea mai buna persoana din lume...iti creste inima cand auzi pe cineva laudandu-te, nu-i asa? Da, asa e! ... Vreau sa revin la acea intrebare care am pus-o mai sus, ce va zice lumea dupa ce tu nu vei mai fi?...chiar in momentul in care vei fi dus pe "ultimul-drum"... vei primi multe laude, insa va fi tarziu ca sa le auzi...Nu cred ca isi mai au rostul aceste vorbe, nu va mai rezolva nimic. Gandeste-te la lucrurile care le poti face ca atunci cand vei fi dus in pamant si ingropat, sa spuna lumea despre tine lucruri poate mult prea urate, dar Dumnezeu sa fie Mandru de tine...sa ai de acum numele scris in Cartea Vietii. Poti face multe lucruri, poate mult prea mici pt tine, dar care pt altii sunt cu adevarat foarte mari, o incurajare, un zambet, o vorba buna sau o rugaciune pt cineva care nu te cunoaste si nu te va cunoaste niciodata...e un lucru mic pt tine, dar pt acea persoana care nu te cunoaste ii este de mare folos. Gandeste-te de acum ce ai vrea sa fie scris pe "Crucea de la capataiul tau" un lucru bun pt tine, sa fii laudat...sau un lucru rau despre tine, poate...dar pt Dumnezeu o lauda...

10 noiembrie 2010

Scrisoare de la Isus

Dupa cum stii, ne apropiem din nou de ziua nasterii Mele. In fiecare an sarbatoarea aceasta, ziua Mea de nastere, aduce multa bucurie si pace in sufletele voastre, ceea ce e bine. Cadouri...urari de bine unii altora...sms-uri...si asa mai departe. Ma intristez mult, insa, cand vad ca aceasta sarbatoare, care in urma cu 2000 de ani a adus mantuirea voastra in lume, acum e sarbatorita ca o sarbatoare personala, nimeni nu isi mai aduce aminte de Mine, Cel prin care ati fost iertati. Imi pare rau ca pe Mine niciodata nu ma inviti in casa ta in perioada aceasta a anului, mereu ma dai la o parte ca si cum as fi un strain. Ai uitat complet de Mine, cand vin invitatii acasa la tine, incepi sa te distrezi, sa vorbesti cu totul alte lucruri decat despre Mine.
Chiar nu inteleg, Eu te iubesc mai mult decat iti poti tu imagina, Mi-am dat viata pt tine, tocmai ca tu sa ai parte si in acest an de fericire, si caldura in suflet...dar, M-am ales numai cu nepasarea ta.
Nu vreau sa te deranjez acum de la masa, esti cu prietenii tai, cu familia ta, cu cei dragi tie, am sa revin la usa ta in alta zi, cand nu vei fi atat de ocupat. Dar nu uita ca mai degraba tu ai nevoie de Mine, intr-o zi, cand vei fi pe un pat de suferinta, Ma vei intreba de ce nu iti vin in ajutor...si atunci am sa iti aduc aminte de acele clipe cand ai facut din sarbatoarea MEA o sarbatoare a ta. Vreau sa iti spun ca TE IUBESC si inca te mai astept, dar deschide-ti ochii pana nu e prea tarziu, lasa lumea si pacatul si intoarce-te inspre Mine pt ca Eu sunt acela care iti da mantuirea si fericirea desavarsita...
Cu dragoste, Sarbatoritul acestei perioade a anului...Isus

09 noiembrie 2010

CRIZA vs. SARACIE

Iti place imaginea alaturata?!? crezi ca nu ai destul? crezi ca acest baietel plange din cauza faptului ca nu are jucarii? ... ei bine, nu plange din aceasta cauza ci din cauza bolilor, suferintei, saraciei prin care trece...vezi tu, uneori nu ne multumim cu ceea ce avem, spunand celor din jurul nostru ca E CRIZA...criza, ciudat pt ca noi avem ce sa mancam in fiecare zi, nu ducem lipsa niciodata de ALCOOL, TIGARI si multe altele, dar pt noi e CRIZA. Poate ca daca am incerca sa luam in seama ce se intampla in alte state mai sarace, ca de exemplu Africa, vom vedea mult mai multa saracie, nu trebuie decat sa te uiti in ochii baietelului din imagine si iti vei da seama cat de bogat esti tu, fata de alte persoane. Nu spune niciodata ca esti sarac si ca nu ai pana nu te gandesti la cei care chiar nu au. Poate uneori treci pe strada pe langa un om care sta cu mana intinsa si cere maruntisul de care tu nu te folosesti, insa pt el valoreaza de mult mai multe ori decat pt tine, treci pe langa el, poate fara sa il bagi in seama si il lasi asa, cu mana intinsa...nu te obliga nimeni sa ii dai, nu spune nimeni sa te opresti in dreptul lui si sa ii spui o vorba buna, insa gandeste-te doar daca ai fi fost tu in locul acelor persoane...sa nu mai vorbim sa fi mult mai rau, sa traiesti "de pe azi pe maine" ducand grija a ce vei manca maine?...nu cred ca te-ai simti prea bine. Mie mi s-a intamplat de foarte multe ori sa trec pe langa astfel de persoane, spre rusinea mea, si sa ii las cu mana intinsa, ba uneori, mai le vorbeam si urat, insa intr-o zi, Dumnezeu mi-a spus sa ma gandesc de doua ori inainte sa trec pe langa el si sa ii vorbesc urat pt ca pt toate acestea voi da odata seama. Noi ne numim "POCAITI" cand e vorba sa ne laude cineva, sa fim "ridicati in slavi" sau sa ne aprecieze cineva, dar cand vine vorba de implinirea Scripturii, suntem lasi, o facem in ascuns, sa nu ne vada cineva ca suntem Crestini, ne e frica sa nu rada colegii de scoala, colegii de servici sau vecinii...noi avem Chipul si Asemanarea lui Dumnezeu dar nu ne comportam ca atare. Un crestin adevarat are mila de cei din jurul lui, nu ii lasa sa moara de foame. Oare in ziua de astazi cati dintre noi mai ducem mancare pe strada unui om care cere...?!? cati mai dam un banut unui om care cerseste?!? sa nu mai zicem de dus acasa si spalat...si eu ma numar printre cei care NU o fac, cu rusine spun asta. Haideti, chiar de acum sa incercam sa schimbam aceasta situatie...fiecare sa gandeasca in dreptul lui ca aceasta schimbare trebuie sa inceapa chiar de la el. Nu lasa sa treaca ziua aceasta fara sa ajuti cand poti, pt ca maine poate acea persoana pe care ai fi putut sa o ajuti nu va mai fi, si odata vei fi judecat pt TOT CE AI FI PUTUT SA FACI SI NU AI FACUT. Atunci vei zice "Doamne, nu am stiut...am vrut sa dau, dar nu am avut..." dar va fi prea tarziu, ziua de maine nu este a ta, traieste aceasta clipa ca si cum e ultima din viata ta...fii mereu pregatit sa ajuti pe oricine e in nevoie.
Dumnezeu sa ne ajute la aceasta...AMIN

20 octombrie 2010

Dragoste de Tata

Cand mergea Isus cu crucea in spate, urcand pe dealul Golgotei, dealul suferintei sau drumul care ducea spre mantuirea si salvarea noastra, nu a murmurat, nu s-a gandit decat la TINE si la MINE. A vrut sa avem numele scrise in Cartea Vietii sa fim intr-o zi acolo sus, ACASA. Era batut, lovit, batjocorit, insa nu a renuntat la durere, a continuat sa duca crucea, cu toate ca putea sa nu o faca, pt ca era chiar Fiul lui Dumnezeu, insa a facut-o cu un scop: ca tu sa fii astazi unde esti. E ciudat poate, cum cineva ne poate iubii ata de mult, nu cred ca in lume exista cineva care sa mai aiba o dragoste atat de mare, nu ar mai fi nimeni in stare sa se lase strapuns pe lemnul durerii pt omenirea intreaga, multi nu am face asta nici macar pt fratele nostru, insa EL a facut-o pt tine, care nici macar nu erai in lumea aceasta la vremea respectiva insa te-a iubit inca de pe atunci. Nu I cunosteai, insa el te cunostea si te iubea mai mult decat poti tu iubi pe cineva...
Astazi, cei mai multi nu stim sa apreciem lucrul acesta pe care Dumnezeu l-a facut pt noi, nu stim sa multumim pt toate lucrurile care ni le da. Ne credem prea stapani pe noi si uneori refuzam sfaturile celor in varsta, doar pt ca sunt mai...BATRANI...ciudat.

05 octombrie 2010

Scrisoare deschisa catre slujitori

Dragi frati care ne aduceti cuvantul din partea lui Dumnezeu, dorintele urmatoare reprezinta ceea ce ne doare si am dori sa auzim de la voi. Intelegem ca voia lui Dumnezeu este sa traim fie cu lumea, fie cu Dumnezeu...am ales sa o traim cu Dumnezeu, si ne pasa ce sfaturi primim prin predicile voastre, de aceea va rog in numele lui Isus Cristos:

- Spuneti-ne ca putem avea fanfare si coruri profesioniste, solisti si pastori exceptionali si totusi doar sa ne mearga numele ca traim (vezi Biserica din Sardes).
- Spuneti-ne ca putem avea programul (din Biserica) incarcat cu puncte, organizate ca la carte, fara prezenta Domnului in ele (vezi Biserica din Laodicea, careia ii spune Domnul: "Iata, Eu stau la usa si bat...").
- Spuneti-ne mai multe marturii din viata voastra, din experientele cu Domnul pe care le-ati trait voi, si mai putine din vietile unor misionari care au trait cu cateva sute de ani in urma...
- Spuneti-le baietilor ca PORNOGRAFIA se combate cu monitorul inchis si cu BIBLIA deschisa...fetelor ca e mai ferice sa fie batatorit covorul din odaita (de la rugaciune) decat cel din fata oglinzii (când se machiaza).
- Spuneti-ne ca o rugaciune face mai mult decat 10 ore pe Facebook.
- Spuneti-ne ca nu vom vedea Canaanul daca credem ca Isus este o stanca pe care o lovim doar atunci cand avem nevoie de apa.
- Spuneti-ne ca Dumnezeu nu e o trusa de prim-ajutor doar atunci cand ai o boala trupeasca, ci si o trusa de ajutor cand suferi de o boala spirituala...
- Spuneti-ne atunci cand ajungem la Biserica la ora 09:30 si plecam la ora 11:55 ca Isus a stat mai mult pe cruce decat noi pe scaun...
- Spuneti-ne ca diplomele si carierele noastre fara o viata de pocainta palesc in Fata Mantuitorului...
- Nu ne spuneti doar de HAR, ci si ca Dumnezeu e si un foc mistuitor...
- Spuneti-ne, asadar ca parintii nostri au fost oameni verticali care au trait Biblia iar noi suntem tentati sa "vindem" principiile lor prin caminele studentesti de la facultate...
- Spuneti-ne ca bunicii nostri preferau o vizita la orfani, vaduve sau bolnavi intre cele cateva ore dintre programele bisericesti de Duminica, decat cateva de somn...
- Spuneti-ne ca ei posteau 3 zile pe saptamana si mergeau la sapa la camp toata ziua, iar noi lucram toata ziua la birou si nu tinem nici macar o zi pe saptamana...
- Spuneti-ne ca ei plangeau la fiecare rugaciune, noi ne uitam pe pereti...
- Spuneti-ne ca praful de pe Biblie ne va condamna in ziua judecatii daca nu o citim si o implinim...
- Spuneti-ne, dragi predicatori, ADEVARUL, nu va fie teama ca nu veti mai fi alesi la urmatoarele alegeri de comitet...adevarul a biruit in arenele romane, cu atat mai mult va birui unde sunt oameni care doresc sa-l traiasca...
- Spuneti-ne sa ne rugam ca Domnul sa scoata prooroci, oameni care au darul de vindecare...nu va multumiti ca in Biserica sunt doar oameni care stiu doar sa spuna poezii...oratori gasim si in lume, profesionalism si la filarmonica...
- Ceea ce dorim este mai mult prezenta Domnului si mai putin prezenta noastra, mai multa ravna pt Dumnezeu si mai putin spectacol, mai multe predici care ridica decat teologism si exagerare...
- Spuneti-ne ca exista si IAD nu doar RAI...
- Spuneti-ne ca putem stii versete din Biblie pe de rost si totusi sa ajungem in IAD pt ca nu le implinim...
Chemati-ne mai aproape de Isus, la o viata adevarata de pocainta...la sacrificiu pt lucrarea Domnului...la iubire pt Domnul si pt frati...

09 septembrie 2010

De ce suntem nepasatori?!?


Nu demult am vorbit cu cineva pe mess, care imi spunea de o fetita de cativa anisori care avea ceva probleme cu vederea. Imi spunea cum toata lumea o ocoleste, nimeni nu se joaca, nu vorbeste cu ea cand merge in parc, se uita la ea ca la o ...ciudata. Noi ne gandim doar cum sa facem sa nu ne intalnim cu astfel de persoane, cum sa facem sa nu vorbim cu ele...nu ne gandim ca, acele persoane au mare nevoie de ajutorul nostru. Gandeste-te tu cum te-ai simtii sa fii in locul lor, sa ai o problema si toata lumea sa se uite ciudat la tine. Aaa, nu vrei sa te gandesti, nu-i asa?!? Dumnezeu ne-a lasat pe fiecare cum crede ca e mai bine pt noi, toate ne sunt date de Dumnezeu si trebuie sa le acceptam.
Daca tu nu vrei sa vorbesti, sa le faci pe aceste persoane sa se simta bine si placut in prezenta ta, cum vrei sa te simti tu bine in prezenta altora? Aceste persoane au nevoie de noi mai mult decat ai tu nevoie de altii. Stii, pentru ei conteaza mult o vorba buna, un simplu salut, ceea ce pentru noi e ceva obisnuit, pentru ei e ceva extraordinar.
Mai tii minte vorba aceea, NU LASA SA TREACA ZIUA FARA CA CINEVA SA ISI ADUCA AMINTE CA A VORBIT CU TINE?!? oare cate zile s-au incheiat fara ca unul din aceste persoane sa se gandeasca la asta? Poate te gandesti ca NU LA EI SE REFERA...ba daaa, la ei se refera, EI AU NEVOIE DE TINE, nu cei care nici macar nu stiu ca existi, sau, cel putin nu au nevoie de vorbele tale, se refera la cei care au nevoie de o incurajare. Haideti sa facem in asa fel incat sa simta TOATA LUMEA ca sunte fii de Dumnezeu, ca ne place sa facem pe cei din jurul nostru sa se simta bine. O incurajare inseamna mult pt ei. Incerci?

Pentru tine, cu dragoste



Dragul meu,

Tu esti copilul meu si Eu te iubesc! Acesta este singurul lucru important. Nu conteaza ce ai facut, sau ce nu ai facut, Eu te iubesc! Inlauntrul trupului tau traieste un spirit etern, iar Eu iti cunosc spiritul intr-un mod intim, si te iubesc.

Te afli pe acest pamant traindu-ti viata, luand decizii, incercand sa afli care este cel mai bun lucru pe care l-ai putea face - cum sa traiesti, cum sa supravietuiesti - iar aceasta este o lupta inversunata. Stiu lucrul acesta si te inteleg, caci este lupta vietii. Dar totul poate fi facut mult mai usor, daca doar o vei face o legatura - in spirit - intre tine si Mine.

Deoarece, chiar daca viata ta continua si vei imbatrani, spiritul tau nu cunoaste imbatranirea. Acea parte a ta care traieste incatusata in trupul tau, eul tau, va trai pentru vesnicie.

Acesta este motivul pentru care lucrurile trupesti, lucrurile materiale aflate in aceasta lume, nu sunt lucruri pentru care merita sa trudesti, caci intr-o zi va trebui sa le lasi in urma ta. Lucrurile care intr-adevar merita sunt cele care tin de spirit: dragostea, bunatatea, mila, intelegerea si daruirea. Acestea sunt lucrurile care te fac bogat - bogat in spirit.

Cand va veni ziua in care va trebui sa dezbraci vestmantul trupului tau, taria spiritului tau va fi tot ceea ce conteaza. Asa ca, fa bine. Arata dragoste. Daruieste dragoste. Iubeste-ti familia. Iubeste-ti prietenii. Iubeste-ti aproapele. Iubeste pe cei care ii intalnesti. Arata mila, bunatate si compasiune. Caci impartasind aceste lucruri, tu Ma arati pe Mine. Caci eu, Dumnezeu, sunt Dragoste si te iubesc. Vreau sa petrec eternitatea cu tine.

Cand ajungi la usa de la capatul drumului, la sfarsitul vietii, vei avea nevoie de cheie, ca sa deschizi usa, ca sa intri in Casa Mea, unde totul este dragoste. Dar nu trebuie sa lucrezi pentru aceasta cheie - doar intinde mana, chiar acum, si Eu ti-o voi pune in palma. Cheia este Fiul Meu, Isus. Iti intind aceasta cheie acum si iti spun: "Poate fi a ta, caci te iubesc." Este ca si cum ti-as oferi cheia de la casa Mea de comori, spunandu-ti:, Este a ta, doar pentru ca te iubesc." Cu aceasta cheie poti sa deschizi camera comorilor si sa vezi ca este plina de bogatii.

Deci, primeste Cheia Mea - Cheia de a trai alaturi de Mine pentru vesnicie. Doar spune: "Da, Doamne, vreau Cheia vietii. Il vreau pe Fiul Tau, Isus, Cheia de la camera comorilor Tale. O primesc. O accept." Atunci aceasta Cheie va fi a ta pentru totdeauna.

Te iubesc. Tu esti copilul Meu, si-ti dau Cheia mostenirii Mele, Cheia ce la camera comorilor Mele, Cheia vesniciei!

El este al tau, daca doar Il vei primi.

Cu dragoste eterna,

Tatal tau Ceresc

08 septembrie 2010

3. Crestini cu numele...

Un ofiter spunea:
"Eram intr-un regiment cu recruti, care venisera de doar cateva zile.
Intr-o dimineata ma gandesc sa aleg pe cativa dintre ei, care cunosc ceva meserie.
Imi asez soldatii si incep cu cei care se pricep la olarit.
- Olarii, un pas in fata! - strig eu.
Cativa baieti pasesc inainte...
Merg la unul dintre ei si il intreb:
- Dar tu, baiete, de unde ai invatat olaritul?
- Sa traiti, domn' capitan, eu nu's olar...ma numesc Ion Olaru, dar de cand sunt n'am lucrat ca olar."
Ofiterul radea de aceasta intamplare, insa eu vad o invatatura in toata povestea aceasta.
Cei mai multi au numele de "CRESTIN", insa pentru Hristos, sufletul lucreaza la fel de mult ca si OLARUL, din povestirea de mai sus, la olarit...Tot mai multi poarta nume frumoase, Biblice....dar faptele lor nu seamana deloc, fapte urate, fapte de pagani...
Crestini cu vorba, pagani cu fapta!

2. Ce poate face rugaciunea...

Un betiv isi facea foite de tigari rupand pagini din Sfanta Scriptura, pe care i-o dadu-se un crestin. Betivul isi batea joc, in acest chip, de Cuvantul lui Dumnezeu si de rugaciunile crestinului. Crestinul insa, se ruga mereu cu lacrimi fierbinti pt el si mantuirea lui.
Odata se intampla ca tigara betivului se tot stingea si nu ardea. Desfacand mucul tigarii, a ramas un verset care nu ardea oride cate ori incerca sa aprinda...: "Care va fi sfarsitul celor care nu asculta de Evanghelie?" (1Petru 4:17). Aceasta intrebare ii strapunse inima. Nu mai putea scapa de ea. Orice facea, oriunde se ducea nu putea scap de aceasta intrebare teribila...."Care va fi sfarsitul celor care nu asculta de Evanghelie?"
Peste catva timp, a cazut si el la picioarele Crucii...rugaciunea crestinului nu a fost zadarnica.
Nu stiu ce ati inteles voi din aceasta istorioara, dar eu am inteles ca Dumnezeu poate sa lucreze la inima omului fara ca noi sa ii cerem asta...

07 septembrie 2010

1. Vroia sa fie mai usoara caruta...

- Asculta, omul lui Dumnezeu! Fii bun si ia-ma in caruta, caci, uite duc in spate sacul acesta din greu incarcat...
- Bucuros te ajut, dar, uite, si caruta mea e din greu incarcata!....Dar, fie! Uite aici, in colt, un locsor!...Suie-te!...
Plecand cu caruta, la un moment dat, carutasul observa cu mirare ca cel suit sta cu sacul in spate.
- Ce faci, omule? Pune sacul jos! Ce stai cu el in spate?!?
- Pai spuneai ca duci greu in caruta si eu ma gandeam sa tin sacul in spate sa nu fie prea greu...

Am auzit si eu aceasta istorioara, daca e adevarat sau nu...nu stiu...Stiu insa ca pe plan spiritual multi crestini se aseamana cu personajul din povestirea de mai sus, stand cu greul in spate, nu stiu ca poate scapa de greul pacatelor aruncandul la picioarele Celui Rastignit si inviat pentru pacatele si mantuirea noastra.

30 august 2010

Prea multa libertate

A trecut ceva timp de cand nu am mai postat ceva pe blog...sincer, chiar nu mai stiu despre ce sa scriu. Defapt nu stiam, acum stiu. Avand in vedere ca lumea e din ce in ce mai rea, si nu vrea sa asculte de Cuvantul lui Dumnezeu, am hotarat sa scriu si eu despre un lucru pe care oamenii il fac, si din pacate a intrat si in Adunari: BARFA
Nu de mult am auzit in multe locuri spunandu-se despre cineva, un personaj cunoscut, anumite lucruri, care nu erau adevarate. Cu toate ca se stia ca nu este adevarat tot ceea ce se spune, oamenii au continuat aceste vorbe. Spun asta din propria experienta, in urma cu ceva timp, mergand pe strada, am auzit doua persoane (prieteni) vorbid despre cineva care seamana cu mine. Acele persoane nestiind ca sunt prin apropiere, au spus unele lucruri pe care si pe mine m-au mirat. Adica, ma miram pt ca, fac lucruri pe care nu imi aduc aminte ca le fac, si in plus, aud de la altii ce anume fac eu. Mi se parea ciudat. La un moment dat, unul dintre "prietenii" mei care vorbeau, i-a atras atentia celuilalt spunand ca sunt si eu pe acolo. Au reusit sa schimbe subiectul, nestiind ca am auzit...
Tot asa, din pacate, se intampla si in Adunare. Nu dam exemple pt ca daca ar fi sa dam exemple, si as ruga pe toti cei care stiu cazuri sa scrie cauzele, cred ca s-ar umple tot blogul cu astfel de exemple.
Nu e pacat ca acum, cand este atata libertate in orice...Adunari, Biblii vandute la colt de strada, Concerte crestine in aer liber...sa nu ne pese de Dumnezeu??? Gandeste-te ca inainte de 1989, cand era interzis crestinismul in tara noastra, oamenii ar fi facut orice pt o Biblie, ar fi facut orice sa poata sa asculte cuvantul Domnului, dar le era interzis. Acum cand e libertate pt orice, nu ne mai intereseaza. Strigam in Biserici VINO DOAMNE ISUSE, dar daca in secunda urmatoare vine Domnul, unde mergem? Multi dintre noi spuem ca avem timp sa ne pocaim...mai fac si pacatul asta si pe urma gata..mai fur chestia asta, si e ultima data...e greu, e dureros sa auzi asa ceva. Vine-o zi cand am da orice sa dam timpul inapoi, dar va fi prea tarziu...prea tarziu sa spunem imi pare rau, prea tarziu sa dam inapoi tot ce am furat, sa spunem adevarul celor pe care i-am mintit.
Daca ne gandim mai bine, poate nici nu ar trebui sa mai mergem la Biserica...pot sa stau si acasa sa ma uit la o predica on-line si mintea mea sa fie cine-stie pe unde...nu-i asa? pentru ce ma mergem la Biserica daca mergem, si dormim, ne gandim, oare dupa ce ies de la Biserica unde voi merge? la strand...la discoteca...
Mult am dori noi sa primim mantuirea fara nimic in schimb, sa traim cum am vrea, sa facem ce vrem, si la sfarsitul vietii noastre sa spunem, Doamne sunt gata, mantuieste-ma si ia-ma acasa...am vrea sa facem si noi ca talharul de pe cruce...in ultimele secunde de viata, el a ajuns sus, in ceruri. Dar asta nu se va intampla pt noi, pt ca noi stim adevarul, stim ca viata pe care o traim nu este buna si corecta inaintea lui Dumnezeu, si totusi nu facem nimic sa o schimbam. Dumnezeu sa aiba mila de noi toti sa ne dea puterea de a ne schimba.

"Doamne, venim smeriti inaintea fetei Tale...venim cu gandurile, cu inimile si cu durerea noastra sa iti multumim pt dragostea Ta fara sfarsit, iti multumim ca atunci cand am avut nevoie de un pahar cu apa tu ne-ai dat ploaia care ne-a potolit setea, iti multumim ca atunci cand am avut nevoie de o coaja de paine tu ne-ai dat roadele campului. Iti multumim o, Doamne ca in mila Ta Tu ne-ai dat in dar iertarea si nu ne-ai lasat sa fim pierduti. Da-ne, intelepciune, putere si o dorinta arzatoare pt Tine si Cuvantul Tau. Vrem sa implinim cuvantul si sa traim asa cum Tu doresti. Iti multumim ca ne-ai ajutat sa apucam ziua de astazi. Fi laudat si glorificat in veci, AMIN"

10 august 2010

Increderea


In septembrie 1956, trei tineri au urcat un munte de 2000 m in Alpi. Toti trei apartineau unei familii numeroase, crestine. Era vorba de un exercitiu pentru voluntari care sa salveze mineri aflati in primejdie.

Cand cei trei alpinisti nu s-au intors pana seara, a fost declansata alarma si a fos initiata o actiune de cautare. A doua zi spre ora 8 dimineata, trupa care ii cauta a lansat proiectilele luminoase rosii. Tatal celor trei tineri, care astepta la poalele muntelui a inteles ce inseamnau acestea: copii lui erau morti.

Mai tarziu cineva l-a intrebat: "Nu s-a naruit pt dumneavoastra o lume cand ati aflat prin aceste proiectile ca fii dumneavoastra sunt morti?" - Nu, insa nu a fost usor sa vad cum echipa de salvare ii cobora de pe munte pe fiii mei. Inima mea striga la Dumnezeu: In acea clipa nu am inteles pt ce era bun acel lucru, dar am fost constient ca totul nu se petrecuse fara voia lui Dumnezeu. Stiu ca ei nu s-au prabusit intr-un adanc nesfarsit, ci in bratele lui Dumnezeu."

Daca acel parinte nu ar fi avut credina in Dumnezeu, cu siguranta s-ar fi prabusit de durere. Fericit este acela care isi pune increderea in Dumnezeu!
"Caci Eu stiu gandurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul,
ganduri de pace si nu de nenorocire, ca sa va dau un
viitor si o nadejde."
Ieremia 29:11

23 iulie 2010

Te provoc...

24 iulie 2010

... sa nu lasi nici o zi in care macar o persoana sa fie mai fericita ca a vorbit cu tine.
... sa faci bine de fiecare data cand ai ocazia.
... sa spui tuturora despre Dumnezeu.
... sa fi o incurajare pt cei care au nevoie...in special pt cei care au nevoie, pt ca ei pot fi descurajati mai usor.
... sa nu te opui planurilor lui Dumnezeu, oricare ar fi acestea.
... sa ceri ajutorul lui Dumnezeu mereu.
... sa nu il lasi pe un om sarac cu mana intinsa niciodata.
... sa fi pregatit sa suferi pt Dumnezeu.
... sa ai puterea sa TACI cand esti nevoit sa spui un neadevar.
... sa nu razi de nimeni cand e batjocorit.
... sa fi smerit totdeauna.

Nu e Dumnezeu de vina


Uneori oamenii cand ajung intr-o situatie putin mai delicata, incercam sa gasim tot felul lucruri si persoane pe care sa ne descarcam...nu de putine ori s-a intamplat sa vad persoane care, de suparare s-au nervi, au inceput sa arunce cu tot ce prindeau in mana. Asta nu ar fi chiar asa de grav, daca dupa asta nu ar fi legat ca un lant ura fata de cel din jurul nostru, si mai ales ura fata de Dumnezeu.
Stand asa pe ganduri, gandindu-ma la zilele in care eram si eu suparat si faceam lucruri nu prea placute inaintea lui Dumnezeu, am incercat sa imi dau seama ca NU DUMNEZEU E DE VINA, si chiar a functionat, NU DUMNEZEU E DE VINA... Dar asa suntem noi oamenii.
Sigur ai trecut si tu prin asta, dar vreau sa iti spun la ce concluzie am ajuns eu.
In primul rand gandeste-te ca oricare ar fi cauza din care esti nervos/suparat, Dumnezeu e intotdeauna mai puternic decat necazul tau. Nu uita sa ceri doar ajutorul Sau. In acel moment in care ai spus o vorba nu prea placuta, sau ai aruncat cu computerul in pereti, ai putea sa spui "DOAMNE AI MILA DE MINE, PACATOSUL..." Crezi ca Dumnezeu asculta o vorba spusa la nervi, sau una spus dintr-o inima sincera si curata. Gandeste-te ca atunci cand cineva drag pleaca din lumea asta, Dumnezeu l-a luat tocmai pt ca sa iti arate cat de mult te iubeste...uitandu-te la imaginea de mai sus iti dai seama ca noi oamenii nu facem tocmai cum ar trebui. Ar trebui sa ii multumim lui Dumnezeu pt ca nu ne lasa singuri in astfel de situatii...gandeste-te ca atunci cand cineva pleaca langa noi, pleaca pt ca NICI UN OM DE PE PAMANT NU E VESNIC, odata si odata trebuie sa plece. Dumnezeu sa ne ajute sa ne dam seama de asta.
Nu e Dumnezeu de vina ca tie iti merge prost, totdeauna dam vina pe EL, dar inainte sa facem asta, sa ne gandim in primul rand...DE CE E ASA?!? oare de buni ce suntem??? OOO, eu nu cred asta, cred chiar ca meritam mult mai mult, si ca nu primim ceea ce meritam, ca ar fi VAI DE NOI. Dumnezeu sa ne ajute sa intelegem asta. DUMNEZEU SA TE BINECUVITNEZE!

21 iulie 2010

Dumnezeu intai!




      Intr-un mic orasel din SUA, in urma unui incendiu, casa unei familii de crestini a fost cuprinsa de flacari. Nemaiavand nimic, tatal, care era si pastorul Bisericii din oras, a facut urmatoarea afirmatie, spre uimirea celor prezenti la fata locului... "Stim ca de astazi noi vom dormi sub cerul liber...Ii multumim lui Dumnezeu ca acum putem sa vedem cat de frumos e cerul, noaptea cand e senin..."
      Dupa ce a terminat pastorul de spus aceste cuvinte, s-a auzit un strigat puternic...MAI ESTE UN COPIL IN CASA...Cand a ajuns unul dintre pompieri in fata usii, au vazut pe geam un baietel, stand in genunchi, rugandu-se. A ramas inmarmurit, stiind ca si el a fost candva asa...si el s-a rugat cand era copilas...dar a auzit o soapta" PLEACA DE AICI, LASA-L SA MOARA, ESTE POCAIT ...Pompierul, nu a stat mult pe ganduri, s-aintors si a strigat ca baietelul e mort...Parintii, cand au auzit au inceput sa planga si sa se roage Lui Dumnezeu. Stiind ca fiul lor mai poate fi salvat. Nu dupa mult timp, pompierul care a spus ca e mort fiul lor, auzind rugaciunea parintiilor, a fugit inspre casa, spargand usa si scotand copilasul afara, mai mult mort decat viu...cu lacrimi in ochi s-a uitat inspre el si a strigat catre Dumnezeu "DOAMNE, IA-MA PE MINE, E DOAR UN BAIETEL...si in acel moment, a cazut o grinda in flacari peste el...colegii lui au alergat sa il scoata de sub acea grinda, dar el a refuzat ajutorul spunand:
- Luati-l pe baiat de aici si plecati, se va darama toata casa...
Au luat pe copilas si l-au dus in ambulanta...imediat dupa aceea toata casa a cazut, toti au crezut ca trupul colegului lor va fi gasit carbonizat cateva ore mai tarziu...dar spre surprinderea lor, toata casa s-a daramat in partea opusa, colegul lor scapand doar cu cateva arsuri. Din acel moment, pompierul a spus de fiecare data inainte de a intra in tura, sau inainte de a merge la un incendiu...DUMNEZEU INTAI, auzind colegii lui ca mereu se ruga, au inceput sa rada de ei, dar mai apoi si ei faceau la fel...
DUMNEZEU INTAI!!!!

20 iulie 2010

Increde-te in Dumnezeu


De multe ori ne dorim atat de mult un lucru incat am face orice casa il primim. Nu mai tinem cont de nimic. Cu toate acestea, insa, trebuie sa ne dam seama ca putem sa facem ORICE, daca nu cerem ajutorul lui Dumnezeu incercam in zadar. Tot la fel s-a intamplat si cu tanarul din povestirea care urmeaza sa o citesti.

Aceasta intamplare nu e una reala, cel putin, nu cunosc eu una, dar m-am gandit sa o scriu tocmai ca sa iti dai seama si sa nu incerci sa o faci tu reala in viata ta, pentru tot ce faci, cere intai ajutorul lui Dumnezeu pentru ca fara el, nu putem face nimic.


Era o zi minunata de primavara. Soarele stralucea puternic, parca ajutand florile copacilor sa infloreasca vazand cu ochii, totul era incredibil de frumos...un peisaj desprins dintr-o carte de povesti.
Pe strada unde erau doar case de oameni bogati, traia o familie de crestini. Se rugau mult, multumeau lui Dumnezeu pt tot ce aveau. Fiul lor insa, un tanar pe nume Josh, despre care vreau sa va vorbesc in cele ce urmeaza, a cazut de pe Calea Domnului, prietenii, anturajul...tot ce lumea oferea l-a tras in jos. Parintii lui se rugau mereu cu lacrimi pt el, dar el statea tot in nepasare.
Intr-o zi, mergand pe strada, si-a adus aminte de un lucru care ar putea sa il ajute sa scape de plictiseala, avea un prieten la care a mai fost de multe ori, sarind cu parasuta de la inaltimi mari, se gandea ca il va mai lasa si de data asta, pana aici bine tot. A ajuns la acel prieten, si l-a rugat sa il lase...dar a primit un raspuns nu prea pe placul lui, astazi va fi vant puternic, spuse prietenul sau, nu putem sa mergem, imi pare rau. Josh, nu a fost multumit deloc de raspunsul primit, asa ca, s-a uract pe ascuns in avionul ce trebuia sa ii duca sus pentru a sarii...nu l-a vazut nimeni, avionul a decolat, indreptandu-se spre pista unde va sta peste noapte. Josh, fericit, si-a luat in spate parasuta, dar nestiind ca acele parasute erau defecte. A ajuns la inaltimea maxima, a deschis usa avionullui si a sarit cu parasuta defecta...a sarit uitand sa ceara ajutorul lui Dumnezeu, a sarit nestiind ca poate va fi ultimul lui salt...
Dupa ce a sarit, cand a crezut el ca poate sa deschida parasuta, a tras de firul care deschide parasuta, dar s-a deschis rupanduse firul...nefiind profesinist, a inceput sa tipe, dar nu il auzea nimeni, a strigat de mai multe ori...dar, la fel, nimeni...atunci a auzit o voce puternica, DESCHIDE PARASUTA DE URGENTA, in orice rucsac sunt doua parasute, prima, si una de urgenta, a tras de maneta care deschide parasuta, si, spre fericirea lui, s-a deschis foarte aproape de pamant..a ajuns in spital cu picioarele rupte...dar in viata. Nu dupa mult timp, dupa ce s-a trezit in spital, a auzit din nou acea voce...
"DE CE AI PLECAT, CAND PRIETENUL TAU TI-A SPUS SA NU MERGI?!? Daca crezi ca natura e dupa cum vrei tu sa fie, te inseli...eu condul universul, nu iti vreau raul, de ce nu intelegi asta? Astazi tu trebuia sa nu mai traiesti, dar, parintii tai s-au rugat mult pt tine, au varsat multe lacrimi...de asta mai traiesti, nu pentru ca tu esti JOSH...ooo, asculta-Ma, iti mai dau o sansa, dar e ultima, nu te baza pe puterile tale, esti mult prea mic ca sa treci prin probleme singur..."

15 iulie 2010

Cal cu coada de oaie


Intr-o tara traia odata un pustnic, care se straduia mult si in multe feluri sa aduca pe oameni la Dumnezeu.
Odata, pustnicul se duse la un targ si se prefacu a cumpara un cal. Dar nici un cal nu era pe placul lui.
- Dar ce fel de cal ai vrea dumneata? intrebau oamenii.
- Eu, raspunse pustnicul, as vrea un cal care sa aiba coada de oaie.
Vanzatorii au inceput sa rada, zicand ca e nebun. Atunci pustnicul spuse:
- Voi sunteti nebuni, dragii mei, ca va petreceti viata in faradelegi si totusi, la capatul vietii, vreti sa muriti ca niste oi din turma lui Hristos...va numiti oi din staulul lui Hristos, dar alergati in galop pe toate drumurile faradelegii.

14 iulie 2010

Cele patru piersici


Odata un taran darui fiecaruia dintre baietii lui cate o piersica. Dupa catva timp, ii intreba:
- Copii, cum v-au parut piersicile?
- Minunat de bune! - Zise cel mai mare. Sunt asa de dulci si de gustoase! Am pastrat samburele, l-am bagat in pamant cu mare grija, poate va rasari din el un pom frumos si atunci vom avea toti piersici bune.
- Din tine va iesi un bun gradinar, zise tatal.
- Mie, spuse al doilea, mi-a placut atat de mult piersica, ca am rugat-o pe mama sa imi dea jumatate si dintr-a ei, iar samburele l-am aruncat.
Ai grija, dragul meu, sa nu te faci un om lacom! raspunse tatal.
- Fratele meu a aruncat samburele, zise al treilea, dar eu l-am spart si l-am mancat, iar piersica am vandut-o.
- Din tine va iesi un bun negustor, spuse tatal.
Dar tu, dragul tatei? intreba omul pe cel mai mic. Ce gust avea piersica ta?
- Nu stiu, tata! raspunse copilul, stingherit oarecum.
- Cum nu stii? Dar ce, nu ai mancat-o?
- Am dus-o vecinului nostru care e bolnav. El n-a vrut sa o primeasca, dar eu am pus-o pe masa si am fugit.
Ochii taranului se umplura de lacrimi. Isi saruta copilul si binecuvantandu-l, ii zise:
- Sa stii, dragul meu, ca piersica aceasta Dumnezeu ti-o va da inapoi insutit.

12 iulie 2010

Baietelul de pe strada si IOAN 3:16


Intr-un oras, intr-o noapte geroasa, tocmai se starnise un viscol. Un baietel vindea ziare la coltul strazii, iar oamenii treceau cand si cand… Baietelului ii era atat de frig incat nici nu mai incerca sa mai vanda ziare.
S-a dus la un politist si l-a intrebat: “Domnule, stiti cumva din greseala un loc calduros unde ar putea dormi un baiat sarac in noaptea asta? Eu dorm ghemuit intr-un colt, mai jos, pe alee, si e ingrozitor de frig acolo in noaptea asta. Mi-ar prinde bine un loc caldut unde sa stau.” Politistul s-a uitat la baiat si i-a raspuns: “Du-te pe strada asta la vale si vei ajunge la o casa alba mare. Cand ajungi acolo, sa bati la usa si cand iti va deschide sa spui doar “Ioan 3 cu 16? si te vor lasa sa intri.”
Si asa a si facut. A urcat treptele, a batut la usa si dupa cateva clipe i-a deschis o doamna. Baiatul s-a uitat la ea si a zis: “Ioan 3 cu 16?. Femeia i-a zis: “Intra, fiule.” L-a luat inauntru si i-a aratat un leagan in fata unui semineu pe care sa se aseze si a plecat. Baiatul a stat acolo un timp, gandindu-se: “Ioan 3 cu 16… nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta incalzeste un baiat inghetat.”
Putin mai tarziu ea s-a intors si l-a intrebat: “Iti este foame?”. El a raspuns: “Ei bine, doar un pic. Nu am mancat de cateva zile si cred ca as putea da gata un pic de mancare.” Femeia l-a dus in bucatarie si l-a invitat sa se aseze la o masa plina cu bucate. A mancat si iar a mancat pana ce nu a mai putut. Apoi s-a gandit: “Ioan 3 cu 16… nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta satura un baiat infometat.”
Apoi l-a chemat sus intr-o baie unde se afla o cada imensa plina cu apa calda si a stat acolo ca sa se inmoaie putin. Dupa ce s-a spalat, s-a gandit: “Ioan 3 cu 16… nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta curata un baiat murdar.” Baiatul nu mai facuse niciodata o baie cu adevarat. Singura baie pe care a facut-o vreodata a fost cand statea langa un hidrant care era deschis.
Femeia l-a luat apoi si l-a dus intr-un dormitor, l-a infasurat cu un cearsaf, l-a pus pe un pat, l-a invelit cu o patura pana la gat, l-a saruta de noapte buna si a stins lumina. In timp ce statea in intuneric si privea afara pe fereastra cum ningea in acea noapte geroasa, s-a gandit: “Ioan 3 cu 16… nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta odihneste un baiat frant de oboseala.”
Dimineata, femeia a venit sus si l-a luat din nou in bucatarie, la acea masa plina de bucate. Dupa ce a mancat, ea l-a luat din nou si l-a asezat in acel leagan, in fata semineului si a luat o Biblie. S-a asezat in fata lui, uitandu-se la fata lui inocenta: “Intelegi tu ce inseamna “Ioan 3 cu 16??” l-a intrebat ea gentil.
El a raspuns: “Nu, doamna, nu inteleg. Am auzit prima oara cuvintele acestea aseara, cand politistul mi-a zis sa le folosesc.” Ea a deschis Biblia la Ioan 3 cu 16 si a inceput sa-i vorbeasca despre Isus. Chiar acolo, in fata acelui semineu, baiatul si-a predat inima lui Isus. Stand acolo, s-a gandit: “Ioan 3 cu 16… nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta salveaza un baiat pierdut.”
Stii tu, trebuie sa marturisesc ca nici eu nu inteleg… cum Dumnezeu a fost atat de binevoitor sa-L trimita pe Isus, Fiul Sau, sa moara pentru mine si Isus sa fie de acord sa faca un asemenea lucru. Nu inteleg agonia Tatalui si a ingerilor din ceruri in timp ce-L priveau pe Isus suferind si murind. Nu inteleg dragostea-I fierbinte pentru MINE ce L-a tinut pe Isus pe cruce pana la sfarsit. Nu inteleg… dar cu siguranta face ca viata sa merite traita.

Ioan 3:16
“Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat
pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El, sa
nu piara, ci sa aiba viata vesnica.”

01 iulie 2010

Orbul


Se spune ca era odata un orb care era asezat pe trotuar si avea o bucata de lemn pe care scria:
"Va rog ajutati-ma, sunt orb."
Un creator de publicitate trecea pe acolo si vazand putinele monede din cutia cersetorului, a luat bucata de lemn, o intoarce si scrie un alt anunt. Pune bucata de lemn la loc si pleaca.
Seara a trecut din nou pe langa cersetor si cutia acestuia era plina cu bani. Orbul i-a recunoscut pasii si l-a intrebat ce a scris pe lemnul lui? "Nimic neadevarat fata de celalalt anunt, dar cu alte cuvinte". A zambit si a plecat
Orbul nu a aflat niciodata ce scria pe bucata de lemn, dar scria asa: "Azi e primavara, dar eu nu pot sa o vad..."
Schimba strategia cand un lucru nu iti iese si lucrurile se pot schimba.
Nu urma drumul marcat ca te va duce doar acolo unde au fost si altii.
Incearca sa fi un om de valoare si nu neaparat un om de succes...
Un om de succes este o persoana care poate construi o fundatie solida cu caramizile pe care altii le arunca in el.
Nu conteaza anii din viata ta ci VIATA din ANII tai.

Viata de dupa moarte...

"Se spune ca odata, un tanar crestin, pe nume Mathew, a fost invitat la o petrecere. Nestiind ce sa faca, a acceptat, cu toate ca pentru a merge la acea petrecere, a trebuit sa renunte pentru o zi la programul de la biserica. Si-a facut in minte planul perfect pentru scapa de intrebarile parintilor, a mintit. Parintii lui au acceptat intr-un final ca fiul lor, Mathew sa mearga la un prieten care, spunea el, e in spital foarte bolnav. A plecat de acasa, fara sa-si ia ramas bun de la parintii lui, fiind poate ultima oara cand ii va vedea."

In continuare vei citi o povestire a unui tanar crestin pentru care a contat mai mult petrecerea decat Biserica....prietenii decat lacrimile parintiilor...moartea decat viata...
Pe cand se pregateau de Biserica, parintii lui Mathew, aud o bataie in usa...era fiul lor, cu lacrimi in ochi, spunandu-le ca nu va merge in acea seara la biserica pentru ca un prieten foarte bun al sau, pe nume Paul, e in spital foarte grav bolnav.
Dupa o indelunga negociere, parintii au fost de acord ca Mathew sa mearga la spital pentru a-l vizita pe Paul, nestiind ca au fost mintiti de catre fiul lor pentru ca acesta sa poata sa ajunga la o petrecere unde se consuma alcool si droguri, renuntand la programul de Biserica.

Imediat dupa ce a iesit din casa, Mathew, a dat rapid un telefon, era un plan bine pus la punct, pentru ca la celalalt capat al firului era chiar Paul, planuiau unde sa se intalneasca pentru a merge impreuna la petrecere. Dupa cateva minute, a ajuns la locul stabilit.
Au intrat foarte repede in atmosfera petrecerii, nu a durat prea mult si au ajuns si platourile cu mancare si bautura. Paul s-a repezit la masa unde era bautura, a baut cateva pahare si a incercat sa il convinga si pe Mathew, care pentru moment a refuzat politicos, dandu-si seama ca locul lui nu e acolo. Vrand sa se intoarca acasa, a spus prietenului sau ca trebuie sa plece, pentru ca nu se simte bine, ii e rau, nu vroia sa stie adevaratul motiv pentru care trebuie sa plece. Dar nu a reusit sa evadeze.
La o masa alaturata, stateau trei tineri, care erau cu paharul intr-o mana, iar cu seringa in cealalta mana. I-a urmarit dezgustat de cat pacat poate fi in lume. In spatele lui vine si Paul, ametit de alcoolul ce-l bause si ii spune sa mearga cu el afara. Au iesit afara si mirat de ce vazuse ca se intamplase cu Paul, Mathew il ia de mana si il urca fortat in masina, vrand sa il duca acasa. Remuscat de ce putea sa faca si nu a facut, Mathew a incercat sa stea de vorba cu Paul la modul cel mai serios, dar, nu a avut curajul, ii era teama ca il va respinge si in plus vor afla toti colegii lui de la liceu ca el ESTE UN FIU AL LUI DUMNEZEU. Asa ca a renuntat.
Pe drum, pe cand mai aveau cativa kilometri de mers pana la casa lui Paul, Mathew, a pierdut controlul masinii si s-au ibit puternic de un camion care venea din sens opus. Dintr-odata, TACERE...nu se mai auzea nimic...Mathew se gandea ca s-a terminat, a incercat sa strige dar...nimeni nu ii raspundea. A incercat sa se roage dar, parca imaginile din acel local unde fusese, imaginea parintiilor care il rugau sa mearga la biserica in acea seara, Paul, acei trei tineri, seringile, tigara...nu il lasau sa o faca. S-A TERMINAT! se gandea Mathew.
- "Paul, unde esti, esti bine?"--- dar nimic.
La cativa metri de unde era Mathew intins pe jos, se aude o voce care spune cu un ton incet si plin de tristete: "Cati au fost in masina?!?" "Doi" se aude alta voce, "...din care a supravietuit doar unul..."
Mathew si-a dat seama ca Paul murise, si a inceput sa planga si sa ii multumeasca lui Dumnezeu ca el a supravietuit, dar parca vrand sa ii ceara socoteala pentru ca l-a luat pe prietenul lui cel mai bun.
La putin timp se aud sirenele ambulantelor care goneau pe soseaua umeda incercand sa ajunga la Mathew inainte de a fi prea tarziu, sansele lui de supravietuire nefiind inca sigure...cand inca medicii il urcau pe targa pentru a fi transportat la un spital din apropiere, Mathewu a intrebat pe medici daca Paul, prietenul lui, mai traieste. Medici nu au vrut sa ii raspunda.
Ajunsi la spital, Mathew a adormit si a avut un vis ciudat...a visat ca statea de vorba cu Paul.

"- Buna Mathew, ce mai faci?
- Paul, esti tu?!?...dar cum, medicii au spus ca...
- ...am murit, nu-i asa?
- ....
- da, asa e am murit, dar mai am putin timp in care pot sa vorbesc cu tine, vreau sa iti spun ce nu am reusit sa iti spun niciodata.
- Adica?
- Asculta...
"Sunt jos, intr-o celula foarte intunecoasa, nu vad nimic in jurul meu decat o raza de lumina rosie...nu stiu ce e dincolo de acesti pereti, stiu doar ca e ceva groaznic pentru ca aud doar plansete si vaiete, nu cred ca e ceva frumos dincolo, nu e ceva care seamana cu petrecerea la care am fost...nu seamana deloc cu zgomotul din acel loc, nu stiu ce sa cred dar sunt sigur ca va urma sa aflu. Sunt cativa oameni care ma urmaresc si ma privesc cu niste ochi foarte infricosatori si reci...Mi-e frica, Mathew! ... mi-e foarte frica.
Cand eram copil, tatal meu mi-a spus sa nu imi fie frica de durere, dar ce e aici, nu cred ca e doar o durere, e mai mult decat o durere.
Vad niste umbre care sunt foarte mari, sunt foarte multe...intr-o camera alaturata, este un loc in care trupurile celor ca si mine sunt arse intr-un foc vesnic. Cred ca sunt in ...IAD...
Sti ce cred eu?!? ne-am inteles foarte bine, am fost ca niste frati...dar tu nu te-ai comportat ca atare. Ma vedeai ca sunt pierdut in lumea aceasta, stiai ca daca nu ma intorc pe calea cea dreapta voi ajunge aici, si totusi nu mi-ai spus nimic...nu mi-ai spus ca este un loc mai bun decat toate cluburile, petrecerile la un loc...acel loc era BISERICA...dar nu m-ai invitat niciodata...DE CE?!?
- Imi era teama ca vei rade de mine...
- HA! HA! crezi ca mi-ar fi ars de ras? acum crede-ma ca mi-as fi dorit enorm de mult sa fiu inainte cu doua zile, as renunta la tot ce am planuit doar ca sa merg la biserica...nu cu tine ci cu parintii tai, pentru ca ei m-au invitat, dar tu nu...
- Cum? parintii mei stiau ca tu nu esti in spital? stiau ca ii mint si totusi nu mi-au spus nimic, m-au lasat sa merg la petrecere?
- Da.
- Dar de ce....nu inteleg?
- Pentru ca vroiau sa vezi cum Iti vorbeste Dumnezeu...cum ar arata viata ta fara Dumnezeu
- ...
- O, nuuu! cred ca urmeaza sa ma ia ... cred ca s-a terminat...Mathew, spune-le si altora ce ar fi trebuit sa imi spui mie, nu-i lasa sa ajunga aici pt ca VEI DA SOCOTEALA PT TOATE SUFLETELE CARE AJUNG AICI DATORITA FAPTULUI CA NU LE-AI SPUS DESPRE DUMNEZEU..." Roaga-te si pt sufletul tau pentru ca aici este o carte, sunt doua rubrici: una e - cei care vor veni aici.....iar alta e - cei probabili...din cate am vazut, cred ca tu esti pe lista CEI PROBABILI...daca nu te indrepti ma vei urma, si nu vreau sa treci prin ce trec eu acum
.....................................................................................
- Paul! Paul! ....

Si cu lacrimi in ochi, Mathew se trezeste din somnul pe care il avuse...dupa ce a intrat mama lui in salon, a intrebat-o "Stiai, nu-i asa...?", iar mama cu o privire trista i spuse ca DA. Mathew s-a intristat si a inceput sa se roage Lui dumnezeu pentru persoanele care nu-L cunosc pe Dumnezeu.

THE END
GANDESTE-TE, ai vrea sa ai un asemenea vis in care cel mai bun prieten al tau, care a murit si a ajuns in IAD sa iti spuna ca e vina ta ca a ajuns acolo?