Postări

S-au dus cei două mii de ani

Imagine
„S-au dus cei două mii de ani, și mulți din frați s-au dus și ei, Și iată-ne pe noi, urmașii, ajuns-am în Mileniul trei. S-au dus acele două zile pe care le-a vestit Isus, Și-a mai rămas doar ziua a treia, să se-mplinească tot ce-a spus. Așa a spus Isus odată, când era-n trupul omenesc: „Eu am de lucru azi și mâine, însă a treia zi sfârșesc.” Deci, două zile pentru El sunt două mii, un timp vestit. Și-acum, mileniu-acesta trei, se-apropie de un sfârșit. Noi putem crede ce om vrea, dar timpul Domnu'-l stăpânește, Și Duhul Sfânt, celor ce-L au, aceasta astăzi prevestește: „Se-apropie clipă finală, lucrarea este spre sfârșit, Iar locul pentru-o altă viață, Isus deja l-a pregătit.” Eu n-am ce să va spun acuma, decât ce am primit de sus, Și conținutul e acesta: „Frații mei, VINE ISUS!” Voi, frații mei striviți de cruce, purtați mereu din val în val, Corabia vieții noastre se-apropie acum de mal. Ne-apropiem acum de țărmul ce mulți din noi l-am așteptat. Ne-apropiem de veșnicia Celui ce

John F. Kennedy și Billy Graham: momente irecuperabile în 1963

Imagine
Au trecut 57 de ani de la acea zi tragică din Dallas, când gloanțele unui asasin au pus capăt vieții celui de-al 35-lea președinte al națiunii americane, John F. Kennedy. Moartea sa rămâne unul dintre cele mai negre momente din istoria acestei națiuni. Toți cei care la vremea respectivă au fost suficient de maturi își aduc aminte de acele momente în care au aflat vestea despre asasinarea președintelui lor. Dar, pe măsură ce  depășim  pragul de 50 de ani de la această tragedie, ne aducem aminte de o altă figură celebră a secolului XX. Luna aceasta Billy Graham ar fi împlinit vârstă de 102 ani. Cu toate că îi cunoașteti pe acești doi bărbați din cărțile de istorie sau doar din auzite, ceea ce poate nu știați este asocierea lor strânsă și un anumit „moment irecuperabil” pe care l-au împărtășit înainte de moartea unuia dintre ei, respectiv a celui de-al 35-lea președinte al  națiunii  americane. La începutul anilor '60, cea mai mare parte a americii avea o susținere evidentă pentru JFK

Francis Chan - Funia și veșnicia

Imagine
Pastorul și autorul Francis Chan spunea, într-o încercare de a capta atenția oamenilor și de a o îndrepta înspre importan ța vieții trăite în sfințenie, că „sunt unii care spun că creștinii trăiesc în nebunie pentru că nu se bucură de viața care le-a fost dată, nu profită la maxim de anii scurți pe care ii trăiesc aici pe Pământ...însă eu spun, nu e mai mare nebunie să îți risipeșți viața în păcat știind că ziua de mâine nu e a ta, să îți trăiești viață  întrist â nd  fața lui Dumnezeu, știind că după moarte vei petrece o veșnicie întreagă în locul pe care ti l-ai pregătit în anii aceștia scurți...?” În încheierea acelui mesaj, pentru ca publicul să înțeleagă sensul cuvintelor lui, Francis a adus o frânghie lungă, albă, care avea la un capăt o bucată scurtă roșie, pe care a prezentat-o ascultătorilor: „Imaginați-vă că această frânghie lungă este fără capăt. Mai imaginați-va că această funie infinită este o linie a existenței noastre care se întinde pentru veșnicie. Acum imaginați-vă ac

Cel mai important moment al vieții este moartea

Imagine
Cam sumbru titlu, nu-i așa? Acesta va fi un articol mai bacovian, dar sper să fie totuși mult mai ușor de înțeles decât poeziile maestrului Bacovia. Aș vrea să vă spun câteva cuvinte despre cum văd eu viața. Cu siguranță vi s-a întâmplat o dată sau de mai multe ori să fiți o persoană nouă la locul de muncă, într-un colectiv. Ce s-a întâmplat în primele luni, săptămâni sau zile? Vi s-au testat limitele! Oamenii își testează limitele reciproc, involuntar, de cele mai multe ori. De regulă se creează tot felul de situații pe care cel nou trebuie să le depășească sau chiar nu, depinde ce rezultat se dorește. Cine reușește, evident, merită mai mult! Așa este viața per total. Un test pe care dacă îl trecem, ajungem la un alt nivel. Venim pe lumea aceasta goi și neputincioși, suntem trecuți prin fel și fel de situații cărora trebuie să le facem față cu brio, eu aș adaugă aici, cu bunătate, cu binele în mâinile noastre și dreptate pe buzele noastre. Situațiile limită care pot fi capabil

Isus iubește oamenii, nu păcatele lor

Imagine
Scriu către comunitatea LGBT, oricare ar fi ea și oricine ar face parte din ea (și celor ce au parte de restul literelor cu plusuri și cu minusuri - LGBT Q+ , etc), dar și celor ce și-l atribuie pe Isus așa cum doresc. Spre exemplu sunt oameni ce spun că Isus este iubitor și că trebuie să acceptăm lucrurile ce le fac acești oameni, pentru că “așa cum făcea El”, iubea și accepta. Greșit! Este o înțelegere eronată a iubirii lui Isus, de aceea vreau să o prezint mai cu atenție. Aș aprecia dacă ai avea răbdare să citești și dacă încă ai ajuns cu cititul până aici chiar mă bucur!  Este adevărat că trebuie să acceptăm oamenii și să îi iubim, așa cum ne-a învățat Isus! ATENȚIE! Să iubim OAMENII, nu păcatele lor! Este o diferență foarte mare! Una este să iubești un om și în același timp să nu fii de acord cu opinia lui, și alta este să urăști un om. Cred că aveți fiecare parte de asfel de oameni în viața dvs. Isus nu e numai iubitor. Nu știu de unde își imaginează unii atâtea lucruri. Când a a

Plictiseala din punct de vedere psihologic

Imagine
De ce ne plictisim? Poate părea o întrebare de perspicacitate, însă în realitate, e un subiect care a stârnit interesul oamenilor de știință. Fiecare dintre noi se regăsește, din când în când, în ipostaza de a spune „sunt plictisit”, însă ce e este, de fapt, plictiseala? Cum ajungem în acel punct în care nimic nu ne stârnește interesul? Deși nu există o definiție general valabilă a plictiselii, cercetările pe marginea subiectului sunt extrem de interesante. Ce este plictiseala? Plictiseala i-a preocupat și pe filosofii antici, care o asociau cu o stare de amețeală, de letargie.  În tradiția creștină, plictiseala frecventă era considerată a fi un „demon” care te face să te simți apatic și neliniștit în același timp. În perioada Renașterii, plictiseala era privită ca o stare de melancolie sau chiar ca o forma de depresie dată de studiul intensiv al științelor. Una din primele definiții ale plictiselii a fost dată de psihologul german Theodor Lipps, în anul 1903: „Plictiseala este un sent

Cele 95 de teze ţintuite de Martin Luther pe uşa catedralei din Wittenberg

Imagine
1. Când a spus: „Poenitentiam agite”, Domnul și Stăpânul nostru Isus Cristos a vrut ca întreaga viață a credincioșilor să fie caracterizată de pocăință.  2. Acest cuvânt nu poate fi înțeles în sensul de penitență sacramentală, adică, mărturisirea și răscumpărarea, care sunt administrate de preoți.  3. Totuși, el nu înseamnă doar pocăința lăuntrică; nu există nici o pocăință interioară care nu se manifestă în exterior prin diferite umiliri ale trupului.  4. Prin urmare, pedeapsa [păcatului] continuă atâta vreme cât continuă ura față de eu, deoarece aceasta este adevărata pocăință interioară și ea continuă până la intrarea noastră în împărăția cerurilor.  5. Papa nu intenționează și nu poate să retragă nici o altă pedeapsă, în afara acelora pe care le-a impus el însuși fie prin propria autoritate, fie prin autoritatea Canoanelor.  6. Papa nu poate să ierte nici o vinovăție, cu excepția faptului de a declara că ea a fost iertată de Dumnezeu și prin consimțământul față de iertarea dată de

Astăzi în istorie | Martin Luther și cele 95 de teze ale sale

Imagine
Născut în Eisleben, Germania, în 1483, Martin Luther a devenit una dintre cele mai semnificative figuri ale istoriei occidentale. Luther și-a petrecut primii ani într-un relativ anonimat, învățat și călugăr. Dar în 1517 Luther a scris un document care ataca practica coruptă a Bisericii Catolice de a vinde „indulgențe” pentru a absolvi păcatul. Cele „95 de teze” ale sale, care au propus două credințe centrale – că Biblia este autoritatea centrală religioasă și că oamenii pot ajunge la mântuire numai prin credința lor și nu prin faptele lor – au declanșat Reforma protestantă. Deși aceste idei fuseseră înaintate încă de mai demult, Martin Luther le-a codificat într-un moment al istoriei destul de „copt” în reformarea religioasă. Biserica Catolică a fost împărțită și Protestantismul care a apărut curând a fost modelat de ideile lui Luther. Tinerețea Martin Luther (1483-1546) s-a născut în Eisleben, Saxonia (acum Germania), parte a Sfântului Imperiu Român, din părinții Hans și Margaretta. T

Ravi Zacharias - O lecţie tristă a istoriei

Imagine
În ultimii ani ai acestui secol, întrebarea cea mai importantă a milioane de oameni în legătură cu vinovăţia s-a concentrat inevitabil asupra celui de al doilea Război Mondial şi asupra atrocităţilor holocausului. Şi pe bună dreptate, căci realităţile acestea sunt încă vii în memoria multora şi dată fiind amploarea crimelor comise. Voi folosi deci două ilustraţii luate din acest context, una din realitatea concretă şi cealaltă dintr-o operă de ficţiune, ambele dovedind însă ce impact devastator poate avea ireverenţa când vinovăţia este negată fie în realitate, fie în imaginaţie. În anul 1960, Mosadul - serviciile secrete israeliene - a organizat una din cele mai incredibile operaţiuni din istoria Israelului atunci când l-a descoperit pe Adolf Eichmann în ascunzătoarea lui din Argentina. De la început şi până la sfârşit, operaţiunea purta toate caracteristicile unui scenariu sofisticat de film. Personajul cel mai implicat în implementarea întregului plan a fost Peter Malkin. Câţiva me

Paul Washer - A fi ocupat

Imagine
Cum călătoresc mult prin lume, unul din lucrurile despre care lumea vorbește cel mai mult este despre cât de ocupați sunt. Ca și cum nu am mai avea 24 de ore într-o zi. Toată lumea e ocupată, toată lumea e obosită la sfârșitul zilei. Suntem precum niște hamsteri într-o roată; alergăm fără să ajungem undeva, dar suntem fără aer. Acest lucru are un impact extraordinar și teribil în viața noastră.  Un psihiatru celebru spunea, „Există o vorbă în limba engleză: graba e a diavolului. Însă eu zic: graba e însuși diavolul.” Ceea ce încerca să spună este faptul că acesta este unul din lucrurile care aduce pagubă individului, societății, culturii și – aș zice eu – bisericii.  Există atât de multe lucruri care ne atrag atenția. Și acum că există toată această explozie a internetului, cu Twitter, Facebook, tot felul de website-uri, o supraîncărcare cu informație, avem mai puțin timp ca niciodată. Să nu vă simțiți jigniți... Dar pentru că oamenii sunt egocentrici și fiecare vrea să fie un superst