Translate

Tuesday, November 14, 2017

"Nimicul" ca material de constructie

      Un predicator a spus aceasta "metafora" intr-o predica, metafora care mi s-a parut foarte interesanta. M-am gandit mult la ea si nu mi-a mai iesit din minte mult timp: "Nimicul ca material de constructie." Am incercat sa scriu despre asta inca de prin luna august, insa abia acum am avut destule cuvinte sa inchei descrierea acestei propozitii, si nu pentru ca nu as fi avut ce sa spun ci pur si simplu am vrut sa explic cat mai clar cum cineva poate cunstrui ceva din nimic. Pare imposibil daca privim din punct de vedere omenesc, insa daca inchidem ochii acestia de carne si ii deschidem pe cei ai credintei, putem vedea atatea minunatii pe care Dumnezeu le-a facut din nimic. In primul rand, ne spune Biblia ca inainte sa fie orice a fost nimic, a fost intuneric iar din acel nimic Dumnezeu a facut totul. 

Cateva exemple de nimicuri care pot fi folosite ca materiale de constructie:
- Dumnezeu poate face dintr-o inima in care nu este nimic una care sa bata pentru El.
- Dintr-un nimic a fost creat pamantul si tot ce este pe el.
- Din nimic ai fost facut si tu.
- Dumnezeu nu are nevoie de nimic ca sa faca ceva fara de care noi sa nu putem trai.
- Din nimic Dumnezeu isi face lucratori.
- Chiar daca tu nu sti sa vorbesti si sa incurajezi pe altii, Dumnezeu se foloseste de gura, lasa-te la indemana lui Dumnezeu.

   Stau si ma gandesc acum la un documentar pe care l-am vazut mai demult despre bambusul chinezesc. Celor care nu stiu prea multe sau deloc despre el, am sa spun pe scurt ce e asa deosebit la aceasta planta. Acest bambus are o samanta care se pune in pamant, se uda, se ingrijeste pamantul din jurul ei, dar cu toate acestea, in primul an, nu se intampla nimic. Al doilea la fel...al cincilea an la fel, cei care nu stiu ce fel de planta e ar renunta inca din primele luni in care ar vedea ca nu apare niciun rezultat. Ei, cei care au rabdare, si care stiu despre ce e vorba asteapta linistiti, stiind ca in al saselea an vor fi martorii unui minunat eveniment: dupa sase ani in care pamantul ramane la fel de batatorit peste samanta bambusului, in primele 3 luni din al saselea an, va creste un urias "arbore de fier" de 10 metri. Dintr-o samanta fara viata, care nu da semne in primii 5 ani ca ar deveni ceva, sa devina un gigant in doar 3 luni. Cam la fel e si cu acest nimic care va deveni candva un "material de constructie", la inceput ramane NIMIC pana cand nu e timpul sa devina ceva important.

Monday, October 30, 2017

Oscar Schindler sau "Lista lui Schindler"

      Oskar Schindler, nascut pe data de 28 aprilie 1908 in Zwittau (Svitavy), Moravia, Austro-Ungaria, decedat pe data de 9 octombrie 1974 in Hildesheim, Germania, (el fiind inmormantat in Ierusalim) a fost un industrias german, spion și membru al partidului nazist care a salvat de la Holocaust circa 1200 de evrei, angajandu-i in fabricile sale de email si munitii pe teritoriul Poloniei si Cehiei de azi.   
      Initial acesta a fost interesat in obtinerea unui profit cat mai mare, dar de-a lungul razboiului a inceput sa cheltuiasca sume din ce in ce mai mari pentru a-si salva muncitorii de la moarte, risipindu-si astfel intr-un final toata averea adunata. Mai mult, cand nazistii au inceput sa inchida lagarele din est, a reusit sa transfere 1200 din muncitorii evrei spre vest, intr-o fabrica din Sudetenland, scapandu-i astfel de la gazare.
Dupa razboi, a fost ajutat financiar de organizatii evreiesti, apoi chiar de catre "Schindlerjuden" ("evreii lui Schindler" pe care i-a salvat), pana la moartea sa in 1974.
In 1963 a fost distins cu titlul de "Drept intre popoare" de catre Yad Vashem in Israel.
Filmul "Lista lui Schindler" regizat de Steven Spielberg care este bazat pe aceste intamplari, este considerat drept unul din cele mai bune filme facute vreodata si a primit 7 premii Oscar, precum si alte premii.

Saturday, October 28, 2017

"Multumesc" sau "da-mi"?

      As vrea sa iti pun o intrebare, si mie la fel: care sunt cuvintele pe care le folosesti cel mai des atunci cand te rogi? Cu ce gand te asezi pe genunchi, mai ales seara, atunci cand dupa ce termini de spus rugaciunea nu ai altceva de facut decat sa te asezi in pat? Ai obiceiul sa folosesti cuvantul "MULTUMESC" mai mult decat cuvantul "DA-MI"? De multe ori ni se intampla sa ne rugam "robotic", sa avem acelasi vocabular, sa cerem in loc sa multumim, sa vedem doar lucrul care ne lipseste si nu cele care le avem.Vreau sa te provoc sa citesti lista de mai jos cu gandul la cate lucruri ti-a dat Dumnezeu si de cate nu ai nevoie. Daca e cazul, completeaza tu aceasta lista:

- Tu ceri lui Dumnezeu bani de o masina noua, si El iti scoate in fata un om sarac care isi duce copilul bolnav la spital pe bicicleta.
- Tu vrei inca un etaj la casa, dar Dumnezeu iti arata un cer senin in fiecare noapte, sub care dorm atatia care nu au nici macar o "coliba".
- Tu esti nemultumit ca nu ai ultimul model de iPhone sau Samsung sau alte telefoane scumpe, dar Dumnezeu iti spune ca nu ai nevoie de un telefon scump pentru a sta de vorba cu El, e deajuns sa deschizi Biblia.
- Nu iti mai ajunge salariul ca sa iti cumperi haine, dar sunt altii care lucreaza o luna intreaga pentru a-si cumpara medicamente.
- Vrei mai multe bogatii pamantesti uitand ca pentru ca sa ajungi acolo Sus ai nevoie de bogatii sufletesti.
- Lucram o viata intreaga pentru a avea o familie, dupa care lucram pentru a ne intretine familia, pe urma pentru a avea o batranete linistita, si culmea, nici atunci nu suntem multumiti.
- Suntem furiosi pe Dumnezeu ca nu suntem fericiti, fara sa vedem ca sunem cei mai binecuvantati oameni, chiar daca stai intr-un scaun cu rotile, ai motive sa-I multumesti, fa-o! Sunt atatia care trec zilnic pe langa noi fara sa stie ca avem un Dumnezeu care spune sa aruncam grijile asupra Lui, dar parca si aceasta credinta deja e doar asa, din obisnuinta, parca nici noi nu o mai credem asa cum am crezut-o la inceput, oare asa e?
- Zilnic trecem pe langa oameni care "se macina" inlauntrul lor din diferite motive, oameni de care intr-o anumita masura suntem responsabili noi, care avem datoria sa spunem si altora despre Dumnezeul care e mai mare decat orice amaraciune.
- Spui ca locul de munca e prea greu pentru tine, dar uita-te in urma ta la ce realizari binecuvantate ai avut pana azi, nu ti-a spus nimeni ca nu esti bun, de ce o faci tu?
 
      Lista poate continua la nesfarsit, dar te las pe tine sa o completezi cu lucrurile pentru care pana acum ai fost nemultumitor. Te provoc sa scri pe o hartie toate lucrurile care crezi tu ca nu sunt bune in viata ta sau lucrurile care te fac sa te simti slab, neputincios sau nefolositor, iar dupa ce le-ai scris, rupe acea foaie in bucati si arunc-o la gunoi, pentru ca nu exista un lucru pe care un copil al lui Dumnezeu, care e creeat dupa Chipul si asemanarea Sa sa nu le poata face. Dumnezeu nu a creeat oameni buni de nimic,  asta noi devenim zi de zi pentru ca refuzam sa vedem in noi ceea ce El a pus bun.
      Gandeste-te la lucrurile de mai sus nu ca la o mustrare ci ca la o incurajare, oricat de cazut ai fi, un strop de putere tot a mai pus Dumnezeu in tine sa te ridici si sa ridici si pe altii. Multumeste mai mult si lasa-L pe El sa se ocupe de restul pentru ca stie nevoile si dorinele tale, tu doar asteapta in tacere ajutorul Lui si El iti va da mai mult decat ai nevoie. Ca un exemplu, de cate ori ai cerut lui Dumnezeu aer? Cred ca niciodata, dar El ti l-a dat, asadar, nu te "stresa" pentru lucrurile pentru care Dumnezeu S-a si ingrijit deja.

Friday, October 27, 2017

Generatia "adulescenta"

"Barbat esti atunci cand facturile vin pe numele tau nu cand
porti barba dar stai pe banii parintilor."

Prin postarea urmatoare nu vreau sa fiu "contra" nimanui, e doar o parere.

      Ani de zile generatia millennials (persoanele care in prezent au varsta cuprinsa intre 18 si 34 ani) a captivat atentia marketerilor, insa acum atentia se muta pe tinerii intre 12-17 ani. Adolescentii de azi primesc telefoane inca din scoala gimnaziala in comparatie cu tinerii din "generatia trecuta" care aveau acces la ele incepand abia din liceu. Aceasta schimbare deja modeleaza comportamente. Cei de la Google in parteneriat cu Ipsos, au explorat comportamentul, gusturile si dorintele acestor tineri care vor definii viitoarele tendinte ale consumatorilor. Un exemplu foarte bun referitor la asta ar fi acela in care, imediat dupa ce am deschis aplicatia sau pagina de YouTube, ne apar direct RECOMANDARI, cu alte cuvinte, YouTube stie deja ce preferinte ai, stie ce anume vrei sa vezi. 
        Adolescentii de azi au trecut de la mesajele text (SMS) la aplicatiile de mesagerie (Whatsapp; Messengerul de la Facebook; Viber si altele) si de la cumparaturi online de pe computere la cumparaturi prin intermediul telefoanele lor. In timp ce tinerii Millenialls au fost pionierii mobile, adolescentii de azi sunt nativii mobile. Cu toate acestea, adolescentii de azi sunt constienti de dependenta de tehnologie, insa nu fac nimic in privinta aceasta.
      S-a ajuns ca un reper major in viata tinerilor sa devina faptul ca au telefoane, au conturi pe facebook de la varste foarte fragede, fac cumparaturi online folosind cardurile parintilor, fara a mai fi nevoie de a cere permisiunea. Obtinerea unui telefon este unul dintre cele mai importante evenimente din viata tinerilor din generatia de azi. Adolescenti de azi primesc primul lor telefon in jurul varstei de 12 ani, poate si mai devreme.
      Nu demult am vazut o "stire" pe un site (nu mai stiu pe care) care vorbea despre aceasta generatie "adulescentina", cel care a scris articolul spunea ca multi tineri din actuala generatie stau cu parintii chiar si dupa ce si-au intemeiat propria familie. Un studiu facut arata ca aproape 1 milion de tineri din Romania de peste 27 de ani sunt in aceasta situatie. 
      Ei poarta numele de adulescenti, adica tineri care isi prelungesc adolescenta pentru ca nu pot sau nu vor sa isi asume responsabilitati de adult. Unul din intervievatii aceuli reportaj a afirmat ca la 34 de ani inca sta cu parintii, el cu sotia si cei doi copii, pentru faptul ca e greu sa plateasca o chirie, nu vorbim de oameni simpli ci de un inginer si o arhitecta.
      Desi populatia Romaniei scade, numarul tinerilor de peste 27 de ani care locuiesc cu parintii creste. Sunt cu peste 250 de mii mai multi decat in 2002.
      Generatia celor crescuti in era digitala are tendinta sa-si prelungeasca adolescenta dupa limitele biologice pentru a-si amana responsabilitatile.
      Repet ce am spus la inceput, nu vreau sa supar pe nimeni cu postarea aceasta. E un articol care mi se pare interesant, tinand cont de faptul ca are destul de multa dreptate in el. 
      Asta e problema noastra, ca luptam sa avem atat de multe incat uitam sa mai traim. Azi strangem  pentru ziua de maine, maine pentru poimaine si tot asa, de parca nu ar fi sa le lasam niciodata. Te zgarcesti sa iesi cu sotia la un restaurant, sa mergi cu copiii intr-o vacanta sau sa faci ce iti place pentru ca nu vrei sa cheltuiesti. Dumnezeu a lasat lucrurile astea sa ne bucuram acum de ele nu dupa moarte.
      Inchei cu ceea ce descrierea pozei spune: "Barbat esti atunci cand facturile vin pe numele tau nu cand porti barba dar stai pe banii parintilor.

Friday, October 20, 2017

In loc de rugaciune


Citeste o poezie pe cat de trista, pe atat de adevarata. O poezie in care ne regasim majoritatea dintre noi. De prea multe ori uitam ca trebuie sa traim in fiecare zi o viata placuta lui Dumnezeu si lasam deoparte smerenia, bunatatea, ajutorarea, mila, credinta. Cu cat inaintam in viata, pierdem cate un lucru important din acestea, lasam prea usor sa se raceasca dragostea si dorul nostru dupa Dumnezeu. Asta e planul Celui Rau, sa ne faca sa uitam ca tinta noastra este Dumnezeu si nu vre-un viitor "inexistent", ne da impresia ca daca nu avem ce sa Ii dam Domnului seara, inainte de a ne aseza in pat decat vorbele urate pe care le-am spus sau lucrurile rele pe care le-a facut, mai bine sa nu ii dam nimic, iti spune "pai tu asa vrei sa stai inaintea lui Dumnezeu, ce sa Ii spui? Nu te vezi cum arati?", la asta se uita oamenii, dar Dumnezeu se coboara pana langa cel mai de jos om care exista, il ridica, il scutura de praf si se ocupa de el intr-un mod special, El vrea sa ne auda spunand ca ne pare rau, ca ne cerem iertare si ca Ii multumim pentru inca o zi care a trecut si chiar daca nu am meritat, a fost cu noi. El vrea sa stea cu noi de vorba, sa vina langa noi, sa Ii spui toate problemele, atunci cand nu mai are cine sa te asculte, sa te ajute, El iti e deajuns.

"În seara asta, Doamne, Te vei culca flămând,
Azima rugăciunii n-o vei avea la cină,
Nici blidul de smerenii, nici stropul de lumină
Ce-mi pâlpâia alt’dată în candela din gând.

Sunt prea sărac, Stăpâne, nu am ce-Ţi oferi
Să-ţi stâmpăr foamea, furii mi-au tâlhărit cămara
Şi de puţinul suflet ce îl păstram, ca seara,
Să am, ca tot creştinul, cu ce Te omeni.

Aş vrea să-Ţi pot întinde un gând sfios măcar,
Dar nu, nu pot, grădina mi-e vraişte şi goală,
Mi-a mai rămas pe-un lujer o singură petală
Şi pe un ramur veşted, un singur fruct amar.

De l-aş culege-n pripă să Ţi-l aduc prinos,
Şoptind o rugăciune şi tremurând o cruce,
Ar fi păcat de moarte că, Doamne, Ţi-aş aduce
Otravă-n cupe sparte şi Te-aş târî prea jos.

Zadarnic stai de veghe şi-aştepţi umil şi blând,
Azima caldă-a rugii n-o vei avea la cină
Şi-n cerul Tău de gheaţă cu ţurţuri de lumină
În seara asta, Doamne, Te vei culca flămând."

(Demostene Andronescu)

Sunday, August 20, 2017

10 lucruri de care nu vei fi intrebat la judecata


      Te-ai gandit vreodata la faptul ca intr-o zi vei pleca in lumea pentru care te pregatesti inca de pe acum? Te-ai intrebat, oare ce faci cu toate lucrurile pe care le-ai adunat pana azi, sau cui le lasi? Ei bine, sunt multe lucruri pe care le facem cu gandul la viata asta de aici, de jos, fara sa ne gandim la ce va urma. Avem impresia ca daca, pana acum, ne-am facut cate o casa, avem un card bancar pe care abia mai intra banii sau avem "pile si relatii" la diferiti medici, noua nu ni se va mai intampla nimic, dar lasa-ma sa iti spun un lucru pe care Biblia ni-l spune: "Cu o moarte, toti suntem datori..." Daca crezi ca in ziua in care vei sta fata in fata cu Creatorul tau vei putea sa Il impresionezi cu avutiile tale, te inseli. Nu va fi nici un test, nici un cantar, in Rai nu vom intra decat pe baza a cum ne pregatim acum. Acum se da "testul". Iar daca deja ti-ai pregatit raspunsuri pe care sa le dai "Judecatorului", iti las o lista cu cateva din intrebarile pe care nu le vei auzi in ziua aceea:


1. Dumnezeu nu te va intreba ce marca de masina ai avut, ci te va intreba pe cati din cei care nu au avut una (si nici bani de autobus) dar aveau nevoie mare de mijloc de transport, ai ajutat?
2. Dumnezeu nu te va intreba cate dormitoare a avut casa ta, ci te va intreba pe cati din cei care dormeau la cativa pasi de casa ta, pe strada, in frig, ai adus in casa ta sa doarma, macar o noapte?
3. Dumnezeu nu te va intreba cat au costat costumele tale si nici ce firma au fost, ci te va intreba cati saraci ai imbracat?
4. Dumnezeu nu te va intreba cat ai citit din Biblie sau cate ore pe zi ai studiat, ci te va intreba cat ai implinit din ceea ce ai citit si studiat?
5. Dumnezeu nu te va intreba de ce nu ai predicat ca si un mare predicator sau de ce nu ai cantat ca un mare cantaret (daca tu nu ai acest talant), ci te va intreba de ce nu ai adus mai mult rod cu ceea ce ti-a dat?
6. Dumnezeu nu te va intreba de prezenta ta de la Biserica, te va intreba unde ai fost cu mintea cat timp erai in Biserica?
7. Dumnezeu nu te va intreba cat de mult te iubeau oamenii din jur, ci te va intreba cat de mult ai iubit tu pe cel de langa tine?
8. Dumnezeu nu te va intreba ce scoli sau serviciu ai, ci te va intreba cati din colegii tai au vazut in tine un exemlu de copil al lui Dumnezeu?
9. Dumnezeu nu te va intreba cat de aproape ai fost de cer (fizic) ci cat de aproape ai fost de cer cu sufletul tau?
10. Dumnezeu nu te va intreba CAT te-ai pregatit pentru RAI ci CUM te-ai pregatit pentru RAI?

Thursday, August 17, 2017

Gabi Zagrean - Cum sa fim oameni pe placul Domnului? {Fragment}

Spunem ca suntem crestini, dar atunci cand trebuie sa facem un sacrificiu pentru Dumnezeu, cautam mereu motive de a lasa pe altii.

Tu il cunosti pe Isus?

"Orice lucru pe care vrei sa-l faci, fa-l din dragoste si nu din fatarnicie si astfel vei avea ca mare pret cerul..." 


      Cu cateva zile in urma am ascultat o predica a unui frate dintr-o Biserica crestina. Printre altele, ceea ce mi-a captat atentia a fost o istorioara care arata cat de diferit pot unii oameni sa interpreteze si sa puna in practica slujirea pentru Dumnezeu.
      Se spune ca odata, un pastor a avut un vis, se facea ca a ajuns in fata portilor raiului. Acolo, la intrare, era o "Fiinta" careia nu ii putea vedea fata. In fata acelui frate erau alti oameni care asteptau sa treaca de porti, sa ajunga in rai, fiecare imbracati in costume scumpe, altii cu Biblii la subrat, unii cu portofelele pline de bani la vedere, altii cu crucile atarnand de gat, iar o parte dintre erau, imbracati saracacios si fara a avea nimic la ei. Pastorul nostru, statea la rand, asteptand sa vada ce se intampla cu cei dinaintea lui. Le erau puse niste intrebari inainte de a le fi data "sentinta": "Cine esti", era prima intrebare, iar majoritatea raspunsurilor  erau: "Oh, Doamne eu sunt pastorul "X" am dat bani la saraci, am ajutat pe vaduve, pe orfani, am agenda plina cu lucruri bune." Imediat dupa asta, venea a doua intrebare: "Il cunosti tu pe Isus?" Raspunsul era: "Sigur ca da, mi-am predat viata in mana Lui in urma cu multi ani, m-am botezat si de atunci predic despre El..." Atunci "Fiinta" respectiva a spus sa astepte la oparte, si a chemat pe altul caruia i-a pus aceleasi intrebari. "Oh, eu am cantat toata viata mea, am fost nascut in Biserica crestina, sunt cantaretul "Y", ma stie toata lumea..." Imediat veni a doua intrebare: "Dar tu Il cunosti pe Isus?" Raspunsul nu a intarziat, a venit un raspuns pozitiv. "Asteapta si tu aici" ii spuse cel care "interoga" pe cei care doreau sa intre in Rai. Tot la fel s-a intamplat cu multe persoane care au urmat dupa ei, toti erau pusi la oparte si se uitau intrebatori la ceea ce se intampla. La un momentat dat veni o femeie saraca, in varsta, cu ochii in lacrimi. "Cine esti?" veni intrebarea, "Oh, eu sunt tanti "cutare"..." fu raspunsul femeii. "Dar pe Isus il cunosti?" Ii era adresata cea de-a doua intrebare. Ceilalti se uitau curiosi ce are sa raspunda aceasta femeie saraca si batrana. "Oh, Doamne, cum sa nu te cunosc? Tu mereu ai fost langa mine in clipele grele, cand nu am avut ce sa mananc, Tu ai venit la mine si mi-ai dat de mancare, cand am fost singura, Tu mi-ai fost Oaspete la masa...cum sa nu Te cunosc?", mai pe scurt, Cel care le statea in fata era chiar Isus. Toti ceilalti au ramas inmarmuriti, stiau ca in viata lor au slujit pe Dumnezeu si pe Fiul Sau, Isus, se laudau ei cu faptele bune pe care le-au facut, dar nici macar nu Il cunosteau pe Isus.
      Oare cati dintre noi nu suntem la fel, ne credem buni crestini, ajutam, facem fapte mari, avand impresia ca faptle bune ne vor mantui? Nu te vor mantui faptele bune pe care la faci. Faptul ca predici sau canti pentru Dumnezeu va fi egal cu "ZERO" daca nu ai o relatie personala cu El. Degeaba te imbraci frumos si canti bine, sau dai saracilor ceea ce tu oricum nu mai folosesti. Degeaba canti lui Isus, daca tu nu Il cunosti personal. Va veni ziua in care vom da socoteala pentru tot ce am facut. 
      Fa fapte bune pentru ca ele te fac sa te simti bine, nu te lauda cu ele. Faptele bune le faci, sau ar trebui sa le faci, cu dragoste, nu cu fala sau cu fruntea sus. Nu te mantuiesc ele, dar te vor ajuta sa traiesti o viata placuta. Traieste o viata de crestin adevarat nu ca sa te vada altii, nu ca sa le placi lor sau sa devii cat mai cunoscut, pe Dumnezeu nu il impresionezi cu asta. El vrea CALITATE nu CANTITATE.

Vladimir Pustan - Povestea unei musulmane de 19 ani {Fragment}

Faptul ca Dumnezeu poate sa lucreze in fel si chip in vietile oamenilor si face din imposibil posibil, si din inexistent in real, pentru cei mai multi a devenit din ce in ce mai de necrezut. Asculta aceasta intamplare a unei fete musulmane de 19 ani care s-a intors la crestinism si te vei convinge ca avem un Dumnezeu MARE care ne cunoaste si ne iubeste indiferent de cate lucruri rele am facut in viata.

Sunday, August 13, 2017

Vladimir Pustan - Sarac, tarziu si usa inchisa {Fragment}

Te-ai gandit vreodata la cum va fi ultimul tau moment din viata? Care va fi ultima imagine pe care o vei vedea?

Vladimir Pustan - Dumnezeu este cu noi! {Fragment}


Cuvinte minunate care te vor incuraja cu siguranta. Chiar daca de multe ori iti e frica de anumite lucruri si crezi ca Dumnezeu te-a uitat, e langa tine. Nu te duce doar in brate, te mai lasa si sa calci pe "pietre ascutite" pentru ca e un Tata care te iubeste si iti da libertate.

Wednesday, April 26, 2017

De ce treci prin greu?

Am sa raspund intrebarii din titlu, folosindu-ma de o alta intamplare pe care am auzit-o, nu cu foarte mult timp in urma si pe care as vrea sa o impartasesc cu tine. Nu e doar asta raspunsul la intrebarea "DE CE...?", dar e unul din raspunsuri.


      Se spune ca un frate care isi pierduse familia intr-un accident de masina, se plimba prin oras de unul singur, ingandurat, pierdut, suparat, trist, punandu-si tot felul de intrebari: "Doamne de ce nu m-ai luat pe mine in locul sotiei?!? Doamne chiar asa pacatos sa fi fost incat sa ma pedepsesti asa de rau?!?" si alte intrebari pe care le adresa suparat cu gândul ca Dumnezeu ii va citi gandurile. Mergând cu capul plecat si mainile in buzunar, a trecut, la un moment dat, pe langa doi barbati care loveau puternic intr-o piatra destul de mare, in fata unei Biserici. A trecut mai departe, neluând in seama cele vazute. Dupa cateva ore de tristete si amaraciune, fara sa isi dea seama, din nou trecu pe langa cei doi barbati, care inca loveau piatra cu ciocanele, dar fara sa se vada vre-o diferenta prea mare. "Or fi nebuni...!" Se gandea omul nostru...si iar trecu mai departe. Inspre seara, dupa ce se hotari sa mearga acasa, merse pe acelasi drum. Spre surprinderea lui, oamenii erau tot acolo, tot langa piatra, lovind-o cu putere. "Mai, astia chiar nu au toate tiglele pe casa..." spuse omul in batjocura. A hotarat totusi sa intre cu ei in vorba, sa intrebe despre e e vorba. A traversat strada si a mers la unul din ei care se oprise sa bea putina apa si l-a intrebat ce face aolo, ca de dimineata el, cu colegul sau, lovesc in aceeasi bucata de piatra, fara sa se vada vre-o diferenta. Atunci omul a zambit si a spus: "da, lovim de dimineata in bucata asta de piatra aici, jos, ca maine va fi pusa acolo, sus, in varful Bisericii..." spuse muncitorul respectiv, aratand cu degetul un loc gol in turnul Bisericii, in fata careia erau. "Si da, nu se prea vede diferenta, insa mai sunt si pietre mai dure care cu greu se lasa lucrate. Am incercat sa o slefuim, dar nicicum nu am reusit sa ii dam forma potrivita, pe care o dorim, asa ca am ales calea mai dura...ciocanul." Continua muncitorul, lasandu-l pe frate cu gura inclestata, simtind ca de fapt, asta e raspunsul lui Dumnezeu pentru el. Isi aduse aminte ca nu cu mult timp in urma, avusese un accident grav, dar a scapat nevatamat, insa el a continuat sa vorbeasca ce nu trebuie, a continuat sa pacatuiasca. Isi aduse aminte ca era cat pe ce, cu putin timp in urma, sa fie lovit de un tren, insa nu s-a pocait, Dumnezeu a incercat sa il avertizeze, insa el nu a ascultat, asa ca a ales calea mai PUTIN PLACUTA.
      Acum te intreb, de ce, atunci când Dumnezeu iti vorbeste prin lucruri marunte, tu nu Il iei in serios, iar atunci când te loveste putin mai tare, murmuri? De ce nu iti deschizi ochii atunci când ai scapat de un accident, de ce nu iei in seama chemarea lui Dumnezeu inainte de a fi prea tarziu? Dumnezeu, de multe ori, ne trece prin incercari mai grele, nu ca sa ne arate ca El are putere asupra noastra, ci ca sa ne arate ca ne iubeste. E greu sa intelegi o iubire care iti ia pe cel drag de langa tine...dar si mai greu este ca Dumnezeu ne vorbeste in fiecare zi, iar noi stam nepasatori. Inceara sa intelegi ca El ne "loveste" aici jos, pentru ca intr-o zi sa ne potrivim acolo sus, nu mai murmura la cel mai mic greu. Multumeste ca a fost langa tine si ca te-a vazut pe tine vrednic sa treci pe acolo. Nu mai fi acel soi de piatra care trebuie tot timpul lovit ciocanul si dalta pentru a putea fi prelucrat.

Tuesday, April 25, 2017

Din abis spre lumina - Chris Fabry

      "Exista pierderi ce marcheaza o viata pentru totdeauna...
Orasele mici au memorie buna, iar locuitorii din Dogwood, Virginia de Vest, nu-l vor ierta niciodata pe Will Hatfield pentru ceea ce s-a intamplat. Si totusi, el se intoarce, cu intentia de a o veghea din umbra pe singura femeie pe care a iubit-o vreodata -- pentru a afla ca in calea lui stau obstacole mult mai mari decat anii pierduti in inchisoare.

      Karin si-a ingropat visele sfaramate pentru a se multumi cu un sot credincios, a carui distanta emotionala o face sa se retraga in sine. Impovarata de vina, incearca sa-si creasca cei trei copii si sa supravietuiasca cum poate mai bine

      Secretele din trecutul lui Will si al lui Karin incep sa iasa la suprafata prin Danny Boyd, un baietel ce isi doreste sa nu fi supravietuit tragediei ce le-a impreunat celor doi destinele, despartindu-le, in acelasi timp. Insa factorul ce activeaza, dezvaluie trecutul si-i impinge sa-i faca fata este figura incomparabila a lui Ruthie Bowles, o batrana firava, uscativa, ale carei insistente si indiscretii declanseaza urmari nebanuite

Chris Fabry are una din cele mai creative imaginatii pe care le cunosc. Literatura lui incanta intotdeauna si nu dezamageste niciodata. Firul epic conceput de Fabry este sofisticat si mai sinuos decat un drum ce serpuieste prin padure… «Din abis spre lumina» este un roman incitant, ce il tine pe cititor in suspans pana la sfarsit.

Nu in inima! - Chris Fabry

      Truman Wiley prezenta reportaje din intreaga lume, dar acum titlurile tulburatoare sunt ale sale. A ramas fara slujba si a pierdut legatura cu familia sa, dar nimic nu-l tine mai mult treaz noaptea decat inima tot mai slabita a fiului sau.
      Cu facturile de spitalizare adunandu-se mai rapid decat isi poate Truman paria economiile de-o viata, se pare ca nu exista cale de scapare... pana cand sotia lui de care s-a instrainat ii arunca un colac de salvare - sansa de a scrie povestea unui condamnat la moarte care este dispus sa-si doneze inima fiului lui Truman.
      Pe masura ce data executiei se apropie, Truman descopera dovezi tulburatoare care s-ar putea sa indice un alt criminal. Pentru ca fiul sau sa traiasca, trebuie oare sa moara un om nevinovat? Pe masura ce investigatia pe care o intreprinde avanseaza, Truman e silit sa se confrunte cu propriile falimente si ia o decizie care-i va schimba pentru totdeauna viata, familia, asa cum va schimba si destinele a altor doi oameni.


      Chris Fabry este autorul mai multor romane premiate, precum si gazda cunoscutei emisiuni de radio cu difuzare zilnica Chris Fabry Live! la Moody Radio. Romanele sale "Din abis spre lumina", "Aproape ca-n Rai" si "June Bug" au castigat doua premii Christy si un premiu ECPA Christian Book Award, dar ceea ce-i face pe cititori sa astepte cu nerabdare noul sau roman sunt proza sa cu inflexiuni lirice si povestirile sale despre rascumparare. Chris si sotia sa, Andrea, au noua copii si locuiesc in Arizona.

Perpetua - Amy Rachel Peterson

INSPIRAT DINTR-O POVESTE REALA

"...chiar daca mi-as da trupul sa fie ars, si n-as avea dragoste, nu-mi foloseste la nimic..."

"Tipai. Statuia lui Ba'al parea vie, infruntandu-ma. Prin multime se croi o carare si ramasei singura, inaintea lui. Ma stia. Imi aruncai capul pe spate, lasandu-mi gluga sa cada, si-mi ridicai incet bratul, aratand ferm inspre el. "Tu, strigai eu, nu esti Dumnezeu!"

Perpetua, o femeie nobila instarita, tanara, din Cartagina, Il descopera pe Isus intr-o vreme cand crestinii erau aruncati la fiare in amfiteatrele oraselor, pentru amuzament. Respingandu-i pe zeii Imperiului Roman, ea imbratiseaza o relatie pasionala cu Isus si se indragosteste de un barbat care ii impartaseste credinta. Impreuna, cei doi navigheaza pe apele nesigure, insetate de sange ale culturii de-atunci, dar fiecare pas pare sa-i duca tot mai aproape de sacrificiul suprem.

Amy Rachel Peterson a studiat istoria la Wheaton College (IL). Nascuta in California, in timpul Miscarii Isus, Amy si-a petrecut primii ani in case comunale crestine. Este managerul departamentului de relatii cu autorii al Editurii Moody Publishers din Chicago."

Monday, April 24, 2017

Fa ca jertfa Mea pentru tine sa nu fi fost zadarnica

Se spune ca in timpul celui de-al doilea razboi mondial (1939-1945), pe unul din fronturile marilor puteri,  au fost luati ostatici cativa soldati din "trupele adverse", pe care ii obligau sa faca munci grele, obositoare, care, pana la urma, duceau la moartea celor obligati sa faca aceste munci. Cand era inspre sfarsitul razboiului, o parte din ostatici, cei care inca mai ramasesera in viata, au inceput sa fie ucisi. La fel s-a intamplat si intr-una din zile, cand comandantii au ales zece persoane dintre ostatici pentru a fi executati cu cruzime, pentru amuzamentul celor prezenti (pt ostatici nu era amuzament, stiau ca si ei s-ar putea sa moara curand). Cele zece persoane au fost aduse in fata, si asteptau ordinul comandantului de a fi impuscati. Se uitau drept in fata, stiind ca acum sunt ultimele momente, fiecare incercand sa ia cu el o ultima imagine din aceasta lume. Unul dintre ei, insa, era tare nelinistit, plangea, striga, implorand si spunand comandantului ca are copii acasa pe care doreste sa ii mai vada, tipa, striga...comandantul, putin amuzat de situatie, a decis sa se joace putin inainte de a-l impusca...nu a apucat sa apese pe tragaci, ca un alt barbat, un ostatic, a strigat catre comandant spunandu-i ca ar vrea el sa moara in locul celui ce plangea. Comandantul, putin mirat, a spus nu are importanta care vor fi cele cele zece persoane. A aprobat cererea celuilalt ostatic. In timp ce se indrepta inspre locul unde urma sa moara, trecand pe langa cel caruia ii salvase viata, s-a uitat in ochii lui, spunand: "FA CA JERTFA MEA PENTRU TINE, SA NU FI FOST ZADARNICA!". Nu a durat mult, iar cel care ii salvase celuilalt viata, era aruncat intr-o groapa, peste alte trupuri fara viata... Anii au trecut si cel salvat spunea ca ori de cate ori avea intentia de  bea, sau a face anumite lucruri rele, mereu ii rasunau in minte cuvintele barbatului acela: "FA CA JERTFA MEA PENTRU TINE SA NU FI FOST ZADARNICA!"
      Nu-i asa ca si pe tine te sensibilizeaza o astfel de intamplare? Poate ca intamplarea nu a fost exact asa, dar gandeste-te ca in urma cu aproximativ 2000 de ani, a fost una adevarata., una in care Cineva a murit in locul tau, iar atunci când era pe cruce, in ultimele clipe din viata Sa pe acest pamant, s-a uitat inspre tine si cu o dragoste nemarginita a spus: "FA CA JERTFA MEA PENTRU TINE SA NU FI FOST ZADARNICA!" Si tu ce faci atunci când o ispita vine in viata ta? Ce faci atunci când  sunt atatia saraci care au nevoie de painea pe care tu o arunci? Ce faci atunci când iti bati joc de viata pe care Dumnezeu ti-a dat-o? Fa ca începând de astazi sa fi mai multumitor pentru ce ai si sa spui mai des un "multumesc" si pentru ce nu ai. Dumnezeu nu ti-a promis lucruri de care tu nu ai nevoie, ci iti da exact cat iti e suficient. In incheiere as vrea sa te rog sa te gandesti la cat de mare a fost jertfa Lui pentru tine, si la cat de important esti in ochii lui Dumnezeu, spunea cineva ca si daca ai fi fost tu singurul pacatos din lumea asta, tot ar fi murit Isus pentru pacatosi, atat de mare e iubirea Sa fata de noi.

Sunday, April 23, 2017

Iertat de doua ori - Harold Morris

    Oamenii obişnuiţi pot da de necazuri foarte mari, ne avertizează Harold Morris care, în liceu, şi-a ales greşit prietenii şi a ajuns la 29 de ani în închisoare având de ispăşit două condamnări pe viaţă.
Citind istoria vieţii lui veţi afla despre ororile vieţii din închisoare şi despre familia lui care a crezut în el şi i-a transmis mesajul plin de speranţă al credinţei în Isus Cristos. Printre lacrimi, într-o celulă infestată de gândaci, Morris a căzut pe genunchi şi şi-a deschis inima Salvatorului.
     Au urmat lungul drum al uceniciei şi numeroase ocazii de a-L sluji pe Dumnezeu în penitenciar, înainte de eliberarea din închisoare.
     Mărturia acestui fost deţinut i-a încurajat pe mulţi sănu se joace cu viaţa lor, ci să şi-o dedice lui Dumnezeu, iar istoria lui captivantă va continua să-i influenţeze pe adolescenţi şi pe părinţi.
     Iată ce spune cunoscutul autor şi psiholog Dr. James Dobson despre autorul acestei cărţi şi mesajul cuprins în această carte:
Harold Morris mi-a devenit un prieten apropiat, un frate de credinţă şi un colaborator preţios în eforturile noastre de a ajuta familia. Recent am avut ocazia să-l aud pe viu povestindu-şi viaţa părinţilor şi copiilor din biserica mea.
    Sala de 2500 de locuri a fost arhiplină şi, cât timp a vorbit, s-a păstrat o tăcere totală. Apoi l-am auzit pe Harold întrebând auditoriul dacă ştie ce înseamnă să te trezeşti la ora trei noaptea şi să te uiţi pierdut la tavan, copleşit de sentimente de vinovăţie şi regret pentru ce ai făcut. Sau dacă ştie ce înseamnă să nu poţi adormi seara, datorită păcatelor din trecut. Biserica a rămas tăcută, iar el a continuat explicându-le tinerilor că hotărârile greşite, acţiunile şi gândurile păcătoase pot fi iertate, că şi ei pot obţine eliberarea de păcatele trecutului, că şi ei pot descoperi, aşa cum a făcut-o şi el, într-o celulă infestată cu gândaci, puterea transformatoare a lui Isus Cristos. La sfârşit Harold le-a cerut tinerilor care aveau asemenea probleme să vină în faţă pentru o rugăciune de pocăinţă şi consacrare pentru Dumnezeu. Adolescenţi din toate colţurile sălii s-au ridicat şi au păşit în faţă ca să-l cunoască mai îndeaproape pe Harold ... şi pe Salvatorul lor. A fost un moment memorabil în viaţa acestui om unic în felul lui. Am vorbit pe îndelete cu Harold despre lucrarea pe care o desfăşoară şi motivele care-l determină să o facă şi am înţeles care este forţa care-l împinge înainte: o dorinţă fierbinte să-şi slujească Salvatorul şi să-i ajute pe alţii să evite capcanele în care a căzut el şi lungul drum al umilinţei pe care l-a parcurs puşcăriaşul cu numărul 62345. Sper ca nimeni dintre noi să nu afle, pe propria piele, ce înseamnă să fii îmbrăcat în haine vărgate, tuns şi aruncat în spatele unor gratii unde să-ţi petreci tot restul vieţii. Dar milioane de adolescenţi şi tineri se află într-o altă închisoare ... a păcatului. Sunt robii alcoolului, ai tutunului şi drogurilor, ai imoralităţii şi dorinţei nesăbuite de a obţine plăcerea cu orice preţ. Harold Morris vrea să spună tuturor acestor oameni că Isus Cristos este Cel care i-a smuls lanţurile şi l-a eliberat. Mesajul său este un mesaj al speranţei pentru o lume disperată.
Harold Morris a început să scrie în anul 1984, când a fost diagnosticat cu un cancer în fază terminală. El a vrut să îşi folosească ultimele luni de viaţă pentru a împărtăşi şi altora povestea vieţii sale: acuzat pe nedrept de atac armat şi crimă la vârsta de 29 de ani, el a petrecut următorii nouă ani din viaţa sa în spatele gratiilor, luptând pentru supravieţuire în ceea ce era cunoscută ca cea mai rea închisoare din Statele Unite: Georgia State Penitentiary. Dar în închisoare el a găsit ceva neaşteptat: a găsit speranţa.
După aproape un deceniu în spatele gratiilor, Harold Morris a fost eliberat condiţionat în 1978. Într-un final a dobândit o comutare a pedepsei şi reprimirea tuturor drepturilor şi libertăţilor civile în anul 1981, cu o zi înainte de absolvirea unui colegiu creştin.
    Liber din nou, el şi-a dedicat viaţa misiunii de a vorbi în faţa a milioane de oameni în Statele Unite şi în jurul lumii despre pericolele drogurilor, alcoolului şi a prieteniilor rele - chiar lucrurile care l-au adus pe el în puşcărie. Ani de zile el şi-a împărtăşit istorisirea tragică, subliniind importanţa de a face alegeri corecte cât mai devreme în viaţă.
    În 1991, la treisprezece ani de la eliberarea sa din închisoare, Harold Morris a primit Vice Presidential Humanitarian Award of Honor, în Washington D.C. pentru contribuţia sa adusă în vieţile tinerilor şi a deţinuţilor.
Harold Morris a produs şi un material video, cu titlul Twice Pardoned transmis în peste 60 dintre marile oraşe ale S.U.A. şi care tratează materialul prezentat în cartea sa The Law of the Harvest. Actualmente el locuieşte în Atlanta, Georgia.

In sfarsit acasa - Randy Alcorn

"Oare astazi voi muri?"
Tatal lui Li Quan il invatase in copilarie sa-si puna zilnic aceasta intrebare. Ii spunea micutului Quan: "Intr-o zi raspunsul va fi da si in acea zi trebuie sa fii pregatit."Quan inmarmuri cand auzi strigatul care venea din spatele lui. Vocea racnea cu autoritatea conferita de Gong An Ju, Biroul de Securitate Publica: "Va intalniti noaptea ca niste criminali ce sunteti. Cum va permiteti sa sfidati legea? In trei minute, spuse Spranceana-Crestata plin de sine, vom impusca toti copiii care nu se declara loiali poporului, ci raman fideli gweilos, demonilor straini."
Quan, Ming si Shen se tineau strans de mana. Quan respira adanc si isi lua inima in dinti.
"Cu siguranta ca azi este ziua."

RANDY ALCORN este fondatorul si directorul organizatiei Eternal Perspective Ministries (EPM), o organizatie nonprofit al carei scop este promovarea unei vieti din perspectiva eterna si atragerea atentiei asupra persoanelor cu nevoi speciale, care necesita sprijin si ajutor de orice forma, incluzandu-i pe saraci, pe cei persecutati si pe copiii nenascuti.
Lucrand ca pastor timp de paisprezece ani inainte de a fonda EPM, Randy este un cunoscut invatator si vorbitor la numeroase conferinte. A luat cuvantul in numeroase conferinte. A luat cuvantul in numeroase tari si a fost intervievat in cadrul a mai mult de 350 de emisiuni de radio si televiziune. Randy locuieste in Gresham, Oregon, impreuna cu sotia sa, Nanci, cu care are doua fiice, Karina si Angela.
Cele patru romane bestseller ale lui Randy sunt: Deadline [Termenul limita], Dominion [Stapanirea], Edge of Eternity [Marginea vesniciei] si Lord Foulgrin's Letters [Scrisorile lordului Foulgrin].

In asteptarea diminetii - Karen Kingsbury

"Doamnă, a avut loc un accident rutier..."

         - Un sofer beat...
         - Un accident mortal...
         - Un vis distrus...

Aşteptându-şi soţul şi fiicele, care au fost trei zile cu cortul, la pescuit, Hannah se gândeşte că are tot ce şi-a dorit de la viaţă; un sot deosebit, două fete frumoase, sănătoase şi cuminţi... o familie creştină. Dar soarele a apus, se lasă înserarea şi cei dragi întârzie. Ciudat! O cuprinde ingrijorarea. Zgomot de maşină... În faţa casei a oprit maşina poliţiei. Doi ofiţeri se îndreaptă direct spre casa lor... şi-i aduc veşti care ii vor schimba viaţa pentru totdeauna.

"Am plâns mult citind aceasta carte. Mi-am dat seama înca o dată că iertarea duşmanului este chemarea fiecărui creştin."

Autoarea de mare succes KAREN KINGSBURY este cea mai indragita scriitoare inspirationala a Americii, cartile ei fiind tiparite in mai mult de saisprezece milioane de exemplare. Este autoarea a mai multor bestselleruri, printre care seria "Rascumparare", seria "Above the Line", si romanele "Shades of Blue", "Even Now", "One Tuesday Morning" si "Ever After". "Ever After" a fost numita "Cartea crestina a anului" in 2007. Lui Karen i s-au decernat mai multe premii, iar recent a inceput sa scrie si cantece. Mai multe din romanele ei urmeaza sa fie ecranizate, "Like Dandelion Dust" fiind prima din cartile ei care a fost transpusa pe pelicula in septembrie 2010. Karen este de asemenea o vorbitoare recunoscuta la nivel national in cadrul a numeroase organizatii pentru femei. Locuieste in Washington cu sotul ei, Don, si cu cei sase copii ai lor, dintre care trei au fost adoptati din Haiti.

Confruntarea cu uriasii - Eric Wilson

        
         Au trecut sase ani de cand echipa Shiloh Christian Eagles nu a mai castigat vreun campionat, de aceea acum este in joc chiar postul antrenorului Grant Taylor. Daca nu reusesc sa schimbe cat mai repede lucrurile, postul lui va ajunge de domeniul istoriei. Din nefericire, marcatorul lor cel mai bun tocmai a plecat la o echipa rivala, iar cei de la Eagles si-au pierdut motivatia. Tensiunea creste.
         Nici acasa situatia lui Grant nu este mai buna. Locuieste cu sotia lui intr-o darapanatura, masina lor rablagita se defecteaza mereu, iar dorinta celor doi de a avea un copil nu s-a implinit inca. Insa Dumnezeu lucreaza – pe mai multe planuri. Grant primeste un mesaj de la un musafir neasteptat si incepe sa caute un tel mai inalt pentru echipa lui de fotbal. Cu sanse incredibil de mici in campionat, Grant si „Vulturii” sai de la Academia Crestina Shiloh trebuie sa se inalte deasupra temerilor si sa treaca cel mai important test de tarie si curaj din viata lor.

Baiatul de pe muntele Rhigi - C.M.Sedgwick


„Acţiunea povestirii Băiatul de pe Muntele Rhigi se desfăşoară în minunatul ţinut împădurit din Massachusetts de Vest, unde doi adolescenţi împărtăşesc pasiunea de a pescui şi a explora. Dar dincolo de aceasta, în ce priveşte educaţia, ei nu au nimic în comun. Harry nici nu se poate compara cu existenţa brutală pe care Clapham Dunn o îndură în fiecare zi – existenţă care i-a modelat caracterul şi a dat naştere unei frustrări şi frici chinuitoare în inima lui.

Distrus din punct de vedere emoţional şi spiritual, Clapham este atras ca un magnet de dragostea şi bunăvoinţa familiei Davis. El tânjeşte să fie ca ei. Bunătatea lor îi uşurează povara şi îi dă speranţă. Dar într-o zi tristă, el este ameninţat şi împins să facă un lucru inimaginabil…
Urmează apoi zile lungi, întunecate şi nefericite. însă, „seara vine plânsul, iar dimineaţa veselia”

Fie ca această poveste sfâşietoare a băiatului de pe Muntele Rhigi să ne ajute să avem milă faţă de cei „ai nimănui” şi de „fraţii neînsemnaţi”, care poate că niciodată, în afara timpului pe care-l petrec cu noi, nu au oportunitatea să vadă o licărire de lumină sau o rază de speranţă. S-ar putea să nu ştim niciodată ce întunecime îi bântuie sau ce temeri îi constrâng, dar cu siguranţă putem fi un balsam vindecător pentru ei (chiar dacă numai pentru o clipă) prin faptul că le oferim din dragostea noastră.”

Mark Hamby

Baraca - Wm Paul Young

Într-o vacanţă cu familia, fiica cea mai mică a lui Mackenzie Allen Philips, Missy, este răpită. În pădurile din Oregon, într-o baracă abandonată, se descoperă indicii că fetiţa ar fi fost omorâtă cu sălbăticie. Patru ani mai târziu, aflat sub povara Marii Tristeţi, Mack primeşte un bileţel suspect, aparent din partea lui Dumnezeu, prin care este invitat la baracă pentru un weekend.
   Fără să fie sigur că e bine ce face, într-o după-amiază de iarnă soseşte la baracă, locul celor mai întunecate coşmaruri ale sale. Ceea ce va găsi aici îi va schimba viaţa pentru totdeauna.
   Într-o lume în care religia pare să devină pe zi ce trece tot mai irelevantă, Baraca ridică întrebarea cu care toţi ne confruntăm: "Unde este Dumnezeu într-o lume încercată de atâta suferinţă?" Răspunsurile pe care le primeşte Mack te vor surprinde şi, probabil, te vor transforma în aceeaşi măsură în care l-au transformat pe el. Îţi vei dori ca toţi cei pe care-i cunoşti să citească această carte.

Rascruci - Wm Paul Young

Autorul bestsellerului BARACA, vandut in 18 milioane de exemplare.
Paul Young, autorul bestsellerului international BARACA, ne spune povestea transformarii treptate a unui om prins in chinurile propriilor sale faptem undeva intre cer si pamant.
Anthony Spencer este un om egoist, aflat in culmea gloriei. El este mandru de succesul sau in lumea afacerilor, desi pretul acestui succes a fost unul extrem de dureros. O hemoragie cerebrala il aduce pe Tony pe patul de spital, la terapie intensiva, in stare de coma. De-aici se "trezeste" intr-o lume fantastica pe un taram "viu",  care reflecta intocmai valentele vietii sale pamantesti, cu bine si rau, cu frumos si urat. Aici, pe taramul acesta supranatural, intra intr-un dialog intens cu diferite personaje pe care le socoteste a fi proiectiile propriului subconstient, dar la ale caror cuvinte ajunge sa "vada" prin ochii si experientele altor, insa ramane "orb" la consecintele disimularii intentiilor si suferintei personale ce stau in calea vindecarii si credintei. Oare il vor determina toate aceste evenimente sa-si reexamineze viata si sa realizeze faptul ca si-a construit un castel de nisip pe temelia otravita a unei inimi frante? Va avea Tony curajul sa ia o decizie cruciala, care ar putea repera nedreptatea cumplita pe care a savarsit-o inainte sa intre in coma?

Curajosi - Randy Alcorn

Ca ofiteri de politie care aplica legea, Adam Mitchell, Nathan Hayes si partenerii lor se expun de bunavoie celor mai dificile situatii. Dar, la sfarsitul zilei, ei se confrunta cu o provocare careia niciunul dintre ei nu este pregatit sa-i faca fata: aceea de a fi tata. Desi la slujba se straduiesc intruna sa-si indeplineasca cat mai bine sarcinile, ca tati esueaza lamentabil si inteleg sa se multumeasca cu mediocritatea.
Curand ajung insa la intelegerea faptului ca in aspiratiile lor au pierdut din vedere esentialul. Ei stiu ca Dumnezeu doreste sa intoarca inimile tatilor spre copii, dar observa cum copiii lor incep sa se indeparteze tot mai mult de ei.
Vor reusi ei oare sa gaseasca o modalitate de a-i sluji si a-i proteja pe cei care le sunt cei mai dragi? Cand tragedia le loveste caminul, acesti barbati ajung sa se luate cu sperantele, temerile, credinta si sarcina de a fi parinte. Oare o criza majora ii va putea ajuta pe acesti tati sa se apropie de Dumnezeu...si de copiii lor?

Imblanzirea tigrului - Tony Anthony

Tony Anthony nu cunostea frica. Triplu campion mondial de Kung Fu, el era sigur de sine, puternic si la varful piramidei artei sale. Il astepta o cariera extraordinara. Fiind cooptat in elita garzilor de corp, el calatoreste in intreaga lume, protejandu-i pe cei mai bogati, mai puternici si mai influenti oameni din lume.

Aceasta istorisire plina de actiune, captivanta si adesea infioratoare, reprezinta povestea adevarata a lui Tony. Invecinandu-se uneori cu fantezia si fictiunea, desi reala in fiecare dintre afirmatiile ei, aceasta remarcabila carte este aproape de necrezut. Cu o perspectiva fascinanta asupra artelor martiale chineze, cu fiorul pe care-l da adrenalina in viata pe muchie de cutit a bodyguard-ului, ea povesteste tragedia personala care l-a transformat pe "un ucenic al iluminarii" intr-un om violent, insetat de sange.

Tony ajunge in inchisoarea Centrala notorie din Nicosia. Acolo, in adancurile unui iad zilnic, totul putea fi pierdut, daca nu l-ar fi vizitat un strain...


Tony Anthony este casatorit cu Sara. Ei locuiesc in Essex, Marea Britanie, impreuna cu cei doi fii ai lor, Ethan si Jacob.
 

Incercarea focului - Eric Wilson

In cladirile cuprinse de flacari, capitanul Caleb Holt se ghideaza dupa dictonul pompierilor:

Niciodata sa nu-ti parasesti partenerul.

Acasa insa, in jarul aproape stins al casniciei sale, se ghideaza dupa propriile reguli.
Inca de fetita, Catherine visa sa se casatoreasca cu un pompier curajos si plin de iubire... exact ca tatal sau. Acum, dupa sapte ani de casnicie, se intreaba cand a incetat sa fie "suficient de buna". Nenumaratele certuri si furia pe care si-o produc reciproc ii determina sa-si doreasca sa caute fiecare altceva mai atragator.
Pe cand se pregatesc de divort, tatal lui Caleb il provoaca pe acesta sa se angajeze la un exercitiu de 40 de zile: "Provocarea dragostei". Intrebandu-se daca merita efortul, Caleb accepta, mai mult de dragul tatalui sau decat de dragul casniciei sale.
Surprins de adevaratul sens al dragostei, Caleb isi da seama ca sotia sa si casnicia lor merita tot efortul de a lupta pentru ele. La serviciu, misiunea sa este de a-i salva pe altii. Acum, capitanul Holt este gata sa dea piept cu cea mai grea misune pe care a avut-o vreodata... aceea de a salva inima sotiei sale.
Cuprinzand scene de actiune pe fondul unei minunate povesti de re-indragostire, captivantul roman al lui Eric Wilson va va inspira si va va provoca. Bazat pe scenariul creat de Alex si Stephen Kendrick, romanul Incercarea focului include intrigi secundare, personaje si o poveste de fundal ce nu se regasesc in filmul cu acelasi nume "Fireproof"

Martorul - Josh McDowell

Timp de câteva zile, pe măsură ce parcurgeam paginile acestui roman plin de suspans, am avut senzaţia că sunt pe o altă planetă. Odată ajuns la pagina pe care stă scris cuvântul Sfârşit, m-a cuprins tristeţea. Mi-am luat rămas-bun de la eroii cărţii şi m-am întrebat când îmi va fi dat din nou să întâlnesc un roman atât de captivant şi antrenant
Am visat un roman care să-mi stârnească emoţii puternice şi să-mi facă inima să bată cu putere în timp ce urmăresc iureşul evenimentelor în care sunt implicaţi eroii săi. Am visat un roman care să mă prindă şi să mă poarte până în punctul cel mai îndepărtat în care m-ar fi putut duce imaginaţia, inteligenţa, priceperea şi creativitatea autorului. Ajuns acolo, să uit unde mă afl u şi să mă pierd printre rândurile şi paginile sale. Am visat un roman care să fi e altfel decât toate celelalte, original, unul care să nu fi e doar înţesat de aventuri eroice palpitante şi pline de neprevăzut, ci care să ofere şi răspunsuri la cele mai importante întrebări care ne ies în cale şi care ne urmăresc din copilărie până la vârsta perilor albi.
Vino, prietene, alături de mine să te bucuri de câteva ore minunate petrecute într-o călătorie în care vom vizita cele mai frumoase şi mai vechi locuri istorice de la Răsărit şi de la Apus şi cea mai mare civilizaţie a cestor locuri. Să trăim împreună cu eroii cărţii momente de dragoste, aventură şi eroism şi să descoperim alături de ei răspunsurile pe care le-au găsit ei la întrebările referitoare la viaţă şi veşnicie.

 Henri Aoun

Josh McDowell a conferenţiat în faţa a peste zece milioane de tineri din 84 de ţări şi din peste 700 de universităţi şi campusuri universitare. Este autorul sau coautorul a peste 100 de lucrări, tipărite în peste 42 de milioane de exemplare în întreaga lume. Dintre cărțile sale apărute în limba română, amintim: "Sunt un tată bun?", "Generația înstrăinată", "Codul lui Da Vinci: În căutarea adevărului", "În căutarea certitudinii", "Relație prin Cuvânt", "Dragostea are întotdeauna dreptate" și "Mai mult decât un simplu tâmplar". Josh este căsătorit de peste 35 de ani cu Dottie, au patru copii și locuiesc în Dallas, Texas.  

Crucea si pumnalul - David Wilkerson

"Crucea si pumnalul" este autobiografia remarcabila a pastorului de la tara, David Wilkerson, un om inspirat de credinta, care a facut o minune dupa alta in recuperarea tinerilor dependenti de droguri din orasul New York. Conflictul stravechi dintre bine si rau este dramatizat aici in relatarea vietii lui David Wilkerson, care, in 1958, a fost indemnat de Duhul Sfant sa incerce sa ajute sapte tineri condamnati in orasul New York pentru uciderea lui Michael Farmer, un baiat olog. Acum, cei sapte sunt in inchisoare si David nu-i mai poate ajuta, insa eforturile sale au dus la aparitia miscarii Teen Challenge, care a salvat mii de tineri si tinere de la crima si dependenta de alcool si droguri.

Cartea aceasta s-a vandut in peste 15 milioane de exemplare si a fost tradusa in peste 35 de limbi. De asemenea, continuarea lucrarii lui David Wilkerson este descrisa in cartea "Crucea este inca mai tare decat pumnalul."

In 1969, Crucea si pumnalul a fost ecranizata, filmul purtand acelasi nume, iar Pat Boone a jucat rolul lui David Wilkerson si Erik Estrada pe cel al lui Nicky Cruz, unul dintre conducatorii unei bande de tineri, a carui viata a fost transformata in mod dramatic de catre Hristos. De atunci si pana astazi World Film Crusade estimeaza ca filmul a fost vazut de vreo 50 milioane de oameni din 150 de tari in peste 30 de limbi. Acesta este unul dintre cele mai vizionate filme din lume si a atras milioane de oameni la Hristos.



Dumnezeu exista!

Am mai scris in urma cu cateva "postari" o intamplare pe care cred ca se merita sa o reamintesc: Se spune ca odata, un om mai batran, care nu credea in Dumnezeu, a fost intalnit de un frate credincios. Din vorba in vorba, acel domn, a intrebat pe frate de unde vine si incotro se indreapta? Drept raspuns, fratele a zis ca este student si se indreapta inspre facultate. Curios, omul respectiv a intrebat la ce este el student? A raspuns calm ca este student la teologie. Când a venit raspunsul, omul mirat, a intrebat razand: "Tu mai crezi in lucrurile astea? Mai crezi ca exista Dumnezeu, L-ai vazut cumva?" raspunsul fratelui nu a intarziat sa apara: "Da, mai cred, dar dvs ce profesor sunteti?" fu întrebarea adresata omului care deja ii spusese ca este profesor..."sunt profesor de istorie", veni raspunsul domnului respectiv. "Ah, dvs credeti ca a existat Mihai Viteazul?", intreba din nou fratele. "Cred, bineinteles, ca scrie istoria,e pomenit in toate cartile de istorie..." raspunse dl profesor. Iar ca sa intoarca situatia, fratele interveni din nou: "...dar l-ati vazut? Despre Mihai Viteazul scrie istoria, dar despre Dumnezeu scrie BIBLIA, care nu minte niciodata...".

"Nu, nu suntem un vis, o întâmplare,
Un lut de sine însuşi frământat.
Ci ne-a zidit o Forţă Creatoare,
O-nţelepciune fără de hotare,
Există Dumnezeu cu adevărat!

Nu, nu suntem jivine-ntunecate,
Gonite de un bici ne-nduplecat.
Căci noi avem un duh şi-o libertate
Şi-o inimă ce pentru ceruri bate,
Există Dumnezeu cu adevărat!

N-ar fi simţit în veci de veci ţărâna
Surâsul unui crin imaculat.
De n-ar fi-ntins Atotstăpânul mâna
Să umple-n noi de simţământ fântâna.
Există Dumnezeu cu adevărat!

Da, e cu noi Scriptura ca dovadă,
Avem minuni şi semne ne-ncetat,
Şi cine vrea pe Dumnezeu să-L vadă,
Să stea în faţa Lui pe baricadă!
Există Dumnezeu cu adevărat!

Nu-i calea noastră veşnic însorită,
Nu-i viaţa totdeauna un palat,
Dar o trăim căci merită trăită,
Când, peste lumea asta mărginită
Există Dumnezeu cu adevărat!

Nu, nu suntem neant! - Ce fericire!
Supremul adevăr s-a revelat!
Isus e-n noi Lumină şi Iubire,
Iar moartea-i doar un zbor spre nemurire,
Există Dumnezeu, ce minunat!"
(Costache Ioanid)

Saturday, April 22, 2017

Viata - o plimbare spre...?

      Au trecut aproape 4 luni de la începutul noului an, 2017...nu stiu pt tine, cel care citesti asta, daca au treut la fel de repede ca si pt mine. Daca da, inseamna ca ne aflam in aceeasi situatie amândoi: aceea in care, ne apropiem, incet-incet de vesnicie, caci, pana la urma, ce este viata? Daca ar fi sa ne luam dupa spusele lui Blaga, marele nostru poet/filozof, etc: "Viata - o plimbare spre somn." Pivind din punctul de vedere pamantesc, nu e nimic altceva decat asta, o simpla si nevinovata "plimbare spre somn", in care facem ce vrem, mergem unde vrem, nu tinem cont de reguli, privim viata ca si cum noi nu vom pleca de aici niciodata. Dar privind din punct de vedere religios, din punctul de vedere al lui Dumnezeu (dupa cum scrie in Biblie), viata este cel mai pretios lucru prin care putem sa ii dovedim lui Dumnezeu ca il iubim. Dumnezeu, pt ca noi a traim, si-a trimis Singurul Fiu la moarte pt noi (Ioan 3:16; Ieremia 31:3...etc). Nu cu mult timp in urma am ascultat o predica legata de depresie. Din punct de vedere al Organizatiei Mondiala a Sanatatii (OMS), depresia este o stare de tristete care impiedica desfasurarea unei vieti normale, de ea suferind aproximativ 356 de milioane de oameni. Nu stiu care ar fi acea tristete din viata ta care a impiedicat desfasurarea unei vieti normale, dar gandeste-te ca Dumnezeu permite aceste lucruri, ca sa te modeleze pt ziua in care vom ajunge ACOLO SUS. Daca astazi nu esti acolo unde ti-ai propus sa fi, nu inseamna neaparat ca nu esti bun, ci unul din motive ar putea fi faptul ca sunt alti oameni acolo jos pe care esti pus sa ii ridici, sa ii impingi de la spate, care astazi ar putea sa renunte, dar Dumnezeu te-a vazut pe tine vrednic de a ajuta. Daca vreodata ai intentia de a te compara cu cei mai tari decat tine, iti dau un sfat: nu toti avem aceleasi calitati, gandeste-te ca la Judecata nu vei fi intrebat tu, care ajuti pe cei saraci, sau tu care ridici pe altii când sunt cazuti, sau tu care predici, sau tu care canti...tu cel cu cantatul, de ce nu ai predicat ca si "X" sau tu, "X" de ce nu ai cantat ca si "Y". Fiecare suntem pusi sa ne facem lucrul nostru, si impreuna sa lucram pt Dumnezeu. Atunci când esti pus in situatia de a te desconsiera, gandeste-te la chemarea pe care o ai, la lucrarea pe care trebuie sa o faci. Daca tu nu mergi mai departe, daca tu nu iti vei face datoria, daca vrei sa renunti, cine va lupta in locul tau? Esti responsabil de viata ta si esti responsabilsa spui despre El celor pe care Dumnezeu i-a asezat langa tine (colegi, sefi, vecini, etc)...Esti responsabil de lucrarea ta, du-o pana la capat si vei primi premiul, nu e usor sa ajungi la FINISH, nu a promis nimeni asta, dar merita sa lupti!


Monday, April 17, 2017

Va veni o zi...

"Oh, si va veni o zi,
Când tot ce-am strans vom parasi,
Si cata jale-atunci va fi,
Atunci când doar ne-om aminti
De vremea cea trecuta...

Oh, si va veni un timp,
Un timp de-amar si intristare.
Doar pentru cei ce-n al lor camp
Sunt numai spini si iarba mare...

Dar pentru cel ce a urmat
Poruncile Lui sfinte,
Si dupa Domnul a umblat,
La EL de-a luat aminte,

Acela fi-va fericit
Si fruntea si-o va tine sus,
Doar pentru Domnul de-a trait
Si-a implinit ce El a spus."
C o s m i n   F r i s a n
Luni, 17 aprilie
2017

Sunday, October 2, 2016

Atunci cand lumea te loveste

"Atunci cand lumea te loveste
Si vrea sa te atraga-n jos,
Isus e Cel ce te priveste,
El stie-al vietii tale rost.

E greu sa te ridici intr-una,
Cand tot mereu esti improscat.
Dar nu uita, ca-n lupta numai
Conteaza cel ce-a triumfat.

Smerenie ni se cere multa,
Dar stim ca EL este cu noi,
Si chiar de am pierdut o lupta
Razboiul inca e in toi..."

~ Cosmin Frisan 02 oct 2016 ~

Tuesday, September 20, 2016

Nu luati in ras pe Dumnezeu...

(Preluat de aici)
“Nu vă înșelați: „Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit.“ Ce samănă omul, aceea va și secera.” (Galateni 6:7)
Iată povestea câtorva oameni celebri care L-au luat în râs pe Dumnezeu:



John Lennon (Cântăreţ):
Cu câţiva ani înainte de a muri, într-un interviu pentru o revistă americană, el a declarat: “Creştinătatea va lua sfârşit, va dispărea. Nu este nevoie să îmi susţin această idee. Sunt sigur. Nu am ce spune despre Isus, însă cei ce-L urmau erau oameni prea simpli, astăzi noi suntem mai cunoscuţi decât El” (1966).
Lennon, după ce a declarat că membrii formaţiei Beatles erau mai cunoscuţi decât Isus Hristos, a fost împuşcat de şase ori.




Tancredo Neves (Preşedinte al Braziliei):
În timpul campaniei prezidenţiale, acesta a declarat că, dacă ar obţine 500.000 de voturi din partea partidului
său, nici Dumnezeu nu l-ar mai putea îndepărta de la Preşedinţie.
Bineînteles, a obiţnut voturile, însă s-a îmbolnăvit cu o zi înainte de a deveni preşedinte, apoi a murit.



Cazuza (Compozitor, cântăreţ şi poet bi-sexual):
În timpul unui spectacol în Canecio (Rio de Janeiro), în timp ce îşi fuma ţigara, a pufăit fumul în aer şi a spus: “Doamne, asta e pentru Tine.”
A murit la vârsta de 32 de ani, de CANCER pulmonar, într-un mod groaznic.



Cel care a construit Vasul Titanic:
După ce s-a încheiat construirea Vasului Titanic, un reporter l-a întrebat cât de sigur era Vasul.
El a răspuns cu un ton ironic: “Nici chiar Dumnezeu nu îl poate scufunda”. Cred că ştiţi cu toţii ce a urmat.



Marilyn Monroe (Actriţă):
Marilyn Monroe a fost vizitată de Billy Graham, în timpul unei reprezentaţii a unui spectacol. Acesta a declarat că Duhul Lui Dumnezeu l-a trimis să îi predice.
Dupa ce a ascultat ceea ce a avea de spus predicatorul, ea a replicat: “N-am nevoie de Isus al tău”. O săptămână mai târziu, a fost găsită moartă, în apartamentul ei.



Bon Scott (Cântăreţ):
Fostul vocalist al formaţiei AC/DC. Într-un cântec din 1979, el spunea: “Nu mă opriţi: mă îndrept pe drumul meu, pe drumul care duce în infern”.
Pe 19 februarie 1980, Bon Scott a fost găsit mort, înecat cu propria vomă.



Campinas (in 2005):
În Campinas, Brazilia, un grup de prieteni, beţi, au luat, în drum, o altă prietenă… . Mama a însoţit-o până la maşină şi, îngrijorată de starea în care se aflau prietenii ei, i-a spus, ţinând-o de mână pe fata care se aşezase în masină: “Fiica mea, mergi cu Dumnezeu şi fie ca El să te apere.”
Aceasta a răspuns: “Poate doar dacă El (Dumnezeu) merge în portbagaj, pentru că aici, înăuntru,…. e deja plin.”
Peste câteva ore, a sosit vestea că tinerii au fost implicaţi într-un accident mortal, toţi au murit, maşina era de nerecunoscut, nu se mai putea spune ce tip de maşină fusese, însă, în mod surprinzător, portbagajul era intact. Poliţia a declarat că nu vedea în ce mod a putut rămâne intact portbagajul. Spre surprinderea lor, în portbagaj au găsit un carton de ouă, iar ouăle erau toate întregi.



Christine Hewitt (ziaristă şi redactoră de emisiuni de divertisment din Jamaica ):
Ea a declarat că Biblia (Cuvântul lui Dumnezeu) este cea mai proastă carte scrisă vreodată.
În iunie 2006 a fost găsită arsă în maşina proprie.
Mulţi alţi oameni importanţi au uitat că nu există nici un alt nume căruia să i se fi acordat atâta autoritate, precum numele Domnului Nostru Isus Hristos.

Mulţi dintre aceştia au murit, numai Domnul Nostru Isus Hristos a murit şi a înviat şi este viu.
Poate crezi ca toate acestea au fost doar coincidente, dar gandeste-te ca sunt atatea cazuri in care Dumnezeu, care este un Dumnezeu al dragostei, mai si pedepseste pe cei care iau Numele Sau in ras si se cred mai puternici decat El.

Sunday, September 13, 2015

Telefon vs viata sociala reala



Tehnologia moderna a devansat viata sociala cu Dumnezeu si cel de langa noi?

      Daca pana acum problema de facebook era cea mai grava, ceva tot legat de tehnologia moderna e pe primul loc...telefonia mobila vs socializare. Mai tineti minte pe vremea "messengerului" de la "yahoo!" acele "mass-uri" pe care le primeam, care pe unii ne disperau, iar altii le trimiteau mai departe...eu unul, alegeam de multe ori sa nu le citesc iar pe cele mai multe sa le sterg inainte de a citi macar primul rand...era o perioada interesanta, pe care, o credeam noi, una interesanta...nu ne gandeam ca peste 5-6 ani, telefoanele mobile vor ajunge sa ne conduca vietile, si spun asta cu toata convingerea, pentru ca peste tot pe unde te uiti, sta sot langa sotie, unul langa altul in metro, tren, autobuze sau tramvaie si sunt cu telefoanele in mana, fara sa se bage in seama. Mergand zilnic cu metroul sau cu trenul, vad peste 90% din calatori cu nasul in telefon.
      Spuneam mai sus ca eru unele mesaje pe care nu le citeam, dar a existat un mesaj pe care chiar l-am salvat pe o bucata de hartie...el suna asa:

"Cum ar fi daca am trata Biblia ca pe telefoanele noastre mobile?
…daca le-am purta cu noi mereu, in posete sau in buzunare ?
…daca ne-am intoarce dupa ea undeva daca am uitat-o ?
… daca am umbla prin ea de cateva ori pe zi ?
… daca am folosi-o ca sa primim mesaje din textul biblic in loc de SMS-uri ?
…daca am trata-o ca si cum nu am putea trai fara ea ?
... oare am darui-o ca si cadou copiilor nostri ? 
... am folosi-o in calatoriile noastre ?
... am folosi-o in caz de urgente ?
Si inca ceva, spre deosebire de telefoanele mobile, nu trebuie sa ne facem grija ca vom fim deconectati. Isus a platit deja factura…in avans!!! 
...

      Nu stiu daca iti mai aduci aminte de acest mesaj, dar eu imi aduc bine aminte...si chiar m-am gandit profund la ceea ce scrie aici...cum spuneam, daca in urma cu 5-6 ani era la moda sa ai un telefon, acum sa ai UN telefon e ceva fara de care nu poti trai (cel putin unii), acum daca nu ai ultimul tip de teefon aparut pe piata, nu insemni nimic. Concluzia la care am ajuns este aceasta: telefonul in ziua de azi, pe langa un moft e si ceva ce te tine legat. 
      Nu spun ca e un lucru rau sa ai telefon, e un lucru rau ca te uiti sa socializezi cu cel de langa tine, uiti sa privesti pe geam si sa vezi ce frumos e un rasarit sau un apus de soare, uiti ca traiesti pentru altceva. Viata ta trece, si la fel si a mea, dar nu ti-ar parea rau cand vei ajunge batran, daca vei ajunge, sa iti aduci aminte de tineretea ta si sa te gandesti ca au trecut pe langa tine atatea momente frumoase, atatea lucruri pe care le-ai pierdut pentru ca nu ai facut altceva decat sa stai cu capul in telefon? Gandeste-te ca viata care a trecut nu o mai recuperezi, momentele frumoase trec o singura data pe langa tine, daca nu le iei in seama, nu uita ca a doua oara doar iti va spune altcineva ca vara a fost frumoasa, ca iarna asta zapada a fost si in realitate nu doar in aplicatiile de pe smart-phone-uri. Adu-ti aminte de vremurile trecute, cu 8 ani, poate tu nu stiai ce e un telefon mobil, nici nu te-ai fi gandit ca acum tu iti verifici contul bancar, iti verifici cele mai importante mesaje, sau chiar iti semnezi contractul de munca printr-un sms (o tehnologie foarte avansata, zic eu...primesc mesaj cu un fisier PDF unde e contractul meu de munca, daca sunt de acord cu el, selectez aceasta, si in cateva secunde primesc un mesaj cu un cod pe care trebuie sa il trimit mai departe firmei, cum ca sunt de acord).
Nu e rau sa ai telefon, ci e rau ca tot ce ai sa fie doar telefonul...nu uita ca socializarea este altceva, nu uita ca prieten nu inseamna ceva cu care vorbesti prin mesaje doar...

Saturday, September 12, 2015

Atunci cand recunosti

A trecut ceva timp de cand nu am mai postat nimic...din pacate "nu am avut timp" (vesnica scuza pentru oricine, cand vine vorba de a face ceva, POATE, folositor pentru a ajuta pe cineva...) dar as vrea incetul cu incetul sa revin.
      In aceasta lunga pauza pe care am facut-o, mi-am adunat gandurile si am incercat sa le aranjez intr-o anumita ordine. As vrea sa va spun cateva lucruri care, cred eu, vor fi de ajutor unora, care ii va face pe unii sa ma critice, sau sa ii manie pe altii ("maniati-va, dar sa nu pacatuiti").
      Ascultam, nu de mult, un rezumat al unei predici foarte interesante si ma gandeam la cat de mult adevar poate sa spuna cel care lasa pe Dumnezeu sa vorbeasca prin gura lui...printre altele spunea si celor care sunt pusi in adunari sa vesteasca ce are Dumnezeu de zis, nu ce vor ei. Spunea cum multi din cei care sunt pusi in "functii de conducere" in Biserici, in loc sa se puna ei in fata celui rau, sa opreasca ei lucrarea lui, prin a imiedica pacatul facut in Biserica, aud pe nu stiu unde tot felul de predici, cauta pe "respectivul" vorbitor si ii spune cat de mult i-a placut cum a "invartit" cuvintele si cat de mult ar vrea ca si Biserica pe care o pastoreste sa auda mesajul acela ca tare mult se potriveste cu starea Bisericii...sunt multi pastori care incearca sa se dea la o parte din fata celui rau de frica. Nu vreau sa intru in subiecte pe care poate nu le cunosc concret...de aceea as vrea sa merg mai departe, sa intru in subiecte pe care le cunosc. Oare cati dintre noi, atunci cand predicatorii spun lucruri adevarate dar care nu prea ne "gadila" la urechi, suntem atat de sinceri cu noi si recunoastem starea in care suntem...cati dintre noi putem sa sa stam cu fata inspre Dumnezeu si sa spunem: "Da, asta sunt eu, mie imi vorbesti si nu la cel de langa mine..." Nu te-ai saturat sa fi un "pocait" caruia sa i se spuna, nu mintii, nu fura, nu vorbi ce nu trebuie...ar trebui sa ne punem niste semne de intrebare daca inca ti se spune asta...esti in Biserica de ani de zile si tu nu stii ca Dumnezeu uraste fatarnicia, minciuna...pacatul...
   Inchei, dar nu inainte de a te provoca sa iti schimbi gandirea si felul in care privesti problema pacatului si cui se adreseaza predica de mustrare...daca mereu predicile sunt pentru altul, niciodata pt tine, da-mi voie sa iti spun ca tu ai mai mare nevoie decat celalalt de astfel de predici.

Sunday, February 8, 2015

O zi pierduta fara un zambet???

"O zi in care nu ai zambit, e o zi pierduta...", cel putin asa spune un citat pe care l-am gasit zilele astea, cautand cateva lucruri interesante de citit pe internet...vreau sa intreb pe cei care iau ca model acest citat...Daca o zi fara zambet e o zi pierduta, atunci atatea zile fara rugaciune ce sunt? Daca o zi fara sa fi zambet e o zi pierduta, atatea zille fara Dumnezeu ce sunt? Daca o zi fara zambet e o zi pierduta, atatea fara plans, ce sunt? Vedeti, de atatea ori ne luam ca model citate scrise de altii, care intr-un fel sau altul au menirea sa ne motiveze sa traim intr-un anumit mod, sa fim ceva mai sus, sa ne comportam intr-un anumit fel, dar nu ne ajuta sa fim ceea ce suntem...sa fim noi, sa fim persoana pe care Dumnezeu a creeat-o cu scopul de a fi unica...daca Dumnezeu te-a pus in locul in care esti, de ce vrei sa te schimbi? Cere lui Dumnezeu sa o faca, nu va da gres, asculta, daca nu iti place pozitia in care esti, cere-I lui Dumnezeu sa schimbe ceva, nu fa tu singur nimic, pentru a nu vei reusi...Dumnezeu are planul Sau cu tine, nu va da gres niciodata, DACA tu ii vei cere sfatul...cere-i sa te indrume...o zi in care ai renuntat la a incuraja, sau de a face un bine, asta e o zi pierduta, o zi in care nu ai facut nimic, e o zi pierduta, se poate ca intr-o zi sa nu zambesti din cauza unei pierderi, dar nu inseamna ca e pierduta, e doar trecuta...si intr-o zi, te vei reintalni cu ea, atunci vei fi intrebat de ea, de ce ai renuntat, de ce nu ai fost multumit, de ce ai murmurat, chiar daca ti-e greu, sa stii ca Dumnezeu e cu tine, ca un parinte pentru copilul lui, daca il pedepseste pentru ca a facut ceva rau, nu inseamna ca nu il mai iubeste...zambeste este bine, plangi cand trebuie, pentru ca nu e rusine si nu e dovada de lasitate...dar plangi pentru sufletul tau, asta e cel mai bun plans, cel al pocaintei. Daca esti intr-o suferinta, este pentru ca sunt altii care au nevoie ca tu sa ii incurajezi, prin suferinta ta, altii ar putea vedea forta pe care Dumnezeu a pus-o in tine...ar putea sa vada cat de mult Dumnezeu te iubeste, dar nu uita, o zi fara Dumnezeu, rugaciune, pocainta, plans, incurajare...asta e o zi pierduta. Zambeste cand e timpul sa zambesti, plangi cand e timpul sa plangi, si inainte sa te lasi indrumat de citate "celebre", lasa-te indrumat de Cuvantul lui Dumnezeu.

Sunday, January 18, 2015

Traieste prezentul...

FOTO: Sergiu Kenyeres

 Ai si tu obiceiul sa "abia-astepti" anumite lucruri? Nu o mai fa, viata trece, traieste prezentul...fiecare secunda care a trecut este ISTORIE. Cu ce e ACUM, in momentul acesta, niciodata nu te vei mai intalni.

 
"Daca esti descurajat si te gandesti ca viata ta e un esec sau daca nu mai ai nici macar curajul sa te gandesti la cum va fi viitorul tau, atunci sa sti ca este momentul sa privesti in sus...e momentul ca Dumnezeu sa intervina..." De cate ori ai ajuns sa fi "in cocina" sa mananci "roscovele" pe care le mananca doar cei care nu au nicio treaba cu viata, care nu vor sa aiba nicio treaba...? De cate ori in loc ca tu sa fi o incurajare pentru cel din jurul tau, ai spus ca nu mai poti...de cate ori, atunci cand Dumnezeu a avut nevoie de tine, tu ai lasat capul in jos si ai asteptat sa treaca la urmatorul, sa ii dea lui ceva de facut pentru ca tu "nu ai putut" sa spui o vorba buna sau sa asculti pe cineva care a avut nevoie de un umar pe care sa planga? De cate ori, cel pe care Dumnezeu l-a scos in calea ta, a plecat intristat mai mult decat a venit, pentru ca tu nu ai avut puterea de a-i face un bine din cauza gandurilor tale murdare, din cauza vorbelor pe care le-ai spus sau din cauza ca nici pe tine nu te-a ajutat nimeni cand ai avut nevoie...da-mi voie sa iti spun ca daca asta a fost cauza pentru care cel care a avut nevoie de tine a plecat si mai intristat decat atunci cand a venit, ai mari probleme TU, nu cel care nu te-a ajutat pe tine, tu nu ai treaba cu ceilalti, pocainta e personala, locul in Rai ti-l asiguri tu, nu pastorul, nu vine nimeni la tine, in ziua judecatii sa iti ia apararea, nimeni nu va fi atunci sa spuna ca "da, eu sunt de vina ca el nu a fost pocait..." daca simti ca poti sa faci ceva pentru un amarat, un necajit, fa-o, nu iti va da nimic, nu iti va da bani sau orice alt bun material, dar vei trai tu cu sentimentul ca un semen al tau, un om a fost fericit ca te-a intalnit.
      Trece timpul si intr-o zi iti vei da seama ca ai imbatranit...adu-ti aminte ca atunci cand erai copil, erai nerabdator sa cresti sa fi mare, sa iei singur decizii...astazi ai crescut, esti om matur, si ti-ai dat seama ca nimic nu se compara cu perioada in care erai copil...cand NU trebuia sa iei tu decizii, nu-i asa ca a trecut timpul? Ce vreau sa spun este ca, acum suntem mari, maturi, am crescut, maine vom fi batrani, si ne aducem aminte de perioada de acum ca si un lucru care a fost, nu va mai fi, fiecare secunda care a trecut este istorie, a fost, nu va mai fi, si te intrebi UNDE, CE AM FACUT IN PERIOADA ASTA...de aceea te sfatuiesc sa traiesti prezentul, fa ca fiecare fila a vietii tale, fiecare zi din aceasta "carte", numita VIATA, sa fie umpluta cu lucruri pe care sa nu le regreti, incurajeaza cand ai ocazia, da, cand ai ocazia, ajuta si iubeste, nu lasa gandul ca tu nu ai fost ajutat cand ai avut nevoie, sa te darame, sa te opreasca. Traieste fiecare moment, ca, asa cum ne aducem aminte de copilarie, asa ne vom aduce aminte si de ziua de azi, de momentul asta...viata trece, timpul nu sta in loc pt nimeni, ne nastem, traim si murim...cand te vei intoarce in tarana, la capataiul tau vor fi doua date...prima va fi data in care ai venit pe lume, iar a doua data va fi data in care ai inchis ochii pt totdeauna, dar intre aceste doua date va fi o cratima, o liniuta, acea linie e mai importanta decat amandoua aceste date...acea liniuta reprezinta viata ta, faptele tale bune si cele rele...nu lasa ca atunci cand se va inchide coperta cartii vietii tale, sa se incheie ca si un roman trist, fa sa fie cu final fericit...nu depinde de nimeni lucrul asta, tu decizi cum se va termina, tu decizi povestea care va fi scrisa acolo...gandeste-te la cum vei incheia fiecare capitol, fiecare fila, fiecare pagina, aranjeaz-o si umple-o cu lucruri bune si lasa "ABIA ASTEPT"-ul deoparte, nu mai ABIA ASTEPTA sa treaca ziua, nu mai astepta sa se incheie nimic, traieste prezentul ca de-aia ti l-a dat Dumnezeu...

Thursday, January 15, 2015

Cum sa (nu) fi o incurajare...

Si tu poti fi o incurajare chiar daca nu spui sau faci nimic...

De cate ori ti s-a intamplat sa iti aduci aminte de promisiunile pe care le faci la fiecare inceput de an, sau la inceputul unei zile, si sa fi nemultumit ca nu le-ai dus la indeplinire? De cate ori ai o dorinta atat de mare in a incepe ceva, dar seara cand te pui in pat, te gandesti ca nu ai facut acel/e lucruri...de cate ori ai spus ca ASTAZI  O SA FIU O INCURAJARE, dar ai trecut pe langa atatia care aveau nevoie sa vada pe fata ta un zambet, pe langa cati ai trecut lasandu-i tristi cu mana intinsa...?
      Te uiti in jur si vezi atatia oameni care alearga, fiecare cu problemele lui, fiecare cu ingrijorarile lui...toti fug in directii diferite, dar inspre aceeasi tinta...sfarsitul vietii pe acest pamant. Poate esti atat de obisnuit cu oamenii din jur, cu multimea incat nici nu ii mai bagi in seama, dar te provoc ca maine dimineata, sa mergi cu 5 minute mai devreme de acasa, si in acele 5 minute sa te asezi in statia de metrou/tren/autobuz sau in orice alt loc, sa urmaresti oamenii...sa arunci cate o privire scurta in ochii acelor persoane, ce crezi ca vei vedea? Daca tu nu esti in stare sa incurajezi pe altcineva, pe cel care chiar are nevoie, acela nu va putea sa te incurajeze pe tine, de aceea fii tu o incurajare, fi tu cel care face primul pas in a face un lucru bun pentru cineva. Nu lasa sa treaca ziua fara sa fi ajutat pe cineva...fa ca in fiecare seara cand te asezi in pat, sa poti adormi cu zambetul pe buze, si nu uita sa spui: "Doamne, iti multumesc ca si azi acel om fara locuinta/acel om caruia i-am dat locul in metrou, a vazut in mine un om bun..." Fa-ti seara un inventar si gandeste-te, cati oameni au fost, poate doar pt cateva secunde, bucurosi ca te-au intalnit...Nu uita ca Dumnezeu pe TINE te-a pus in situatiile in care poti face un bine, pentru ca te vede in stare sa il faci, te pune in situatii care pt unii nu inseamna nimic, dar in TINE Dumnezeu a vazut un om capabil sa incurajeze, un om capabil sa ridice si sa aduca un zambet pt o persoana din jur. Nu da cu piciorul, daca crezi ca esti in situatia respectiva din "intamplare" te inseli, NIMIC nu e la voia intamplarii...totul se intampla cu un scop, ca tu sa vezi ca Dumnezeu te vede in stare de a face un lucru bun, si asta inseamna mult, nu oricine poate sa faca asta, dar TU POTI, pentru ca insemni mult pentru Dumnezeu.